Lansarea euro digital, moneda electronică a zonei euro, se preconizează pentru 2029, însă drumul până acolo este presărat cu incertitudini legislative. Faza-pilot, programată pentru 2027, depinde de adoptarea unor reglementări europene esențiale, iar Parlamentul European nu reușește să-și definitiveze poziția de negociere.
Dependenta de infrastructuri externe
În prezent, aproximativ 60% din tranzacțiile efectuate în Europa sunt procesate prin intermediul unor platforme americane precum Visa, Mastercard și PayPal. Bruxelles-ul caută să reducă această dependență printr-o strategie duală: introducerea euro digital, un proiect public al Băncii Centrale Europene, și susținerea unor rețele private de plăți directe din cont în cont, cum ar fi Wero, sprijinite de mari instituții financiare europene.
Euro digital nu va fi o alternativă la banii fizici, ci mai degrabă o formă electronică emisă de BCE, concepută să funcționeze în paralel cu moneda tradițională. Spre deosebire de criptomonedele volatile, euro digital va avea o valoare stabilă, va evita infrastructurile din Statele Unite pentru procesarea plăților și va fi recunoscut ca mijloc legal de plată.
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE, a anunțat recent că proiectul a intrat într-o nouă etapă, concentrându-se pe pregătirea tehnică și implicarea pieței. Prima operațiune-pilot este așteptată în 2027, în scopul unei potențiale emisiuni în 2029. Totuși, desfășurarea acestui calendar este condiționată de adoptarea cadrului legal, actualul blocaj fiind în Parlamentul European.
Blocaje legislative și disputele din Parlament
Comisia Europeană a propus regulamentul pentru euro digital în iunie 2023, iar Consiliul Uniunii Europene a stabilit deja o poziție. Totuși, Parlamentul European este scena unor dispute intense, în special în ceea ce privește funcționalitatea monedei digitale în mediul online și offline. Fernando Navarrete Rojas, raportor pe acest dosar, a propus o variantă limitată, axată pe utilizarea offline, îngrijorat de impactul asupra depozitelor bancare comerciale.
Judith Arnal, expert în domeniul plăților, avertizează că discuțiile curente pot duce la o interpretare greșită a problemei. Ea subliniază că Visa și Mastercard controlează infrastructura de plată, dar procesarea se bazează pe companii europene. Aceasta face distincția între portofelele digitale precum Apple Pay și Google Pay și sistemele de plată tradiționale, subliniind riscurile de concurență pe care le pot genera.
Arnal adaugă că nu trebuie să confundăm disputa geopolitică cu o viziune distorsionată asupra companiilor americane și subliniază că o deconectare totală de schemele internaționale ar fi o idee greșită.
Avansul sectorului privat și provocările rămase
În paralel, sectorul privat își continuă avansul prin Wero, un portofel paneuropean deja operațional în Franța, Germania și Belgia. Ludovic Francesconi, director de strategie al Inițiativei Europene pentru Plăți (EPI), afirmă că Europa trebuie să își consolideze alternativele la schemele internaționale pentru a spori concurența și a oferi mai multe opțiuni băncilor și comercianților.
Francesconi subliniază importanța cooperării între inițiativele publice și private pentru a maximiza eficiența euro digital. Însă, pentru a avea succes, sunt necesare condiții stricte: costuri reduse pentru comercianți, o experiență fluidă pentru consumatori și măsuri eficiente de prevenire a fraudei. Arnal atrage atenția asupra riscurilor asociate plăților instantanee, care, o dată realizate, nu mai pot fi anulate, subliniind importanța respectării cerințelor de securitate.
Impactul politic asupra sectorului bancar este evident. Fără presiunea pentru euro digital, avansul în domeniul interoperabilității nu ar fi fost atât de rapid, conchide Arnal. În Italia, sprijinul pentru proiect este semnificativ, cu eurodeputați italieni și reprezentanți ai BCE și Băncii Italiei discutând despre importanța euro digital în sprijinul IMM-urilor.
Euro digital se conturează ca o soluție complexă, cu un model multi-nivel: Wero pentru plăți interne și regionale, Visa și Mastercard pentru cele internaționale, iar euro digital ca un instrument public de protecție, sprijinit de bilanțul BCE. Obstacolele legislative și provocările din sectorul privat rămân însă o realitate cu care trebuie să se confrunte autoritățile europene.
