Votul final pe moțiunea de cenzură a fost o lovitură decisivă pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Cu un total de 281 de voturi „pentru”, doar 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate, Guvernul a intrat automat în regim interimar, cu atribuții limitate, până la formarea unui nou Executiv. Acest rezultat nu este doar o simplă cifră; este un record istoric în Parlamentul României, cel mai mare număr de voturi obținut vreodată împotriva unui Guvern.
Moțiunea de cenzură: un vot fără precedent
Dintre cei 464 de parlamentari, 431 au fost prezenți la ședința comună. Votul s-a desfășurat în secret, iar atmosfera din sală a fost electrică. Decizia de a demite Cabinetul Bolojan a fost luată cu o majoritate clară, depășind cu mult pragul constituțional de 233 de voturi necesar pentru adoptarea moțiunii. Odată cu adoptarea acestei hotărâri, Bolojan își pierde funcția de premier, rămânând doar la conducerea treburilor curente ale statului.
La ora 11:00, ședința a fost convocată, iar dezbaterile au fost limitate în timp. După acest vot decisiv, partidele politice au intrat într-o perioadă de recalibrare, pregătindu-se pentru consultările ce vor urma în vederea constituirii unui nou Guvern.
Reacții și acuzații după căderea Guvernului
Imediat după votul care a dus la demiterea Guvernului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut o reacție rapidă din partea partidelor pentru a ieși din criza politică. Grindeanu a subliniat necesitatea consultărilor cu președintele și a sugerat că Bolojan ar trebui să își prezinte demisia, având în vedere amploarea votului împotriva sa. El a evidențiat susținerea masivă din Parlament pentru moțiune și criticile aduse Guvernului, argumentând că PSD a încercat să evite escaladarea tensiunilor politice.
În contrast, George Simion, liderul AUR, a reluat acuzațiile la adresa Cabinetului Bolojan, punând accent pe problemele economice, scăderea nivelului de trai și impactul măsurilor guvernamentale asupra categoriilor vulnerabile. Simion a acuzat fosta coaliție de guvernare de compromisuri și trădări politice, iar atmosfera din plen a fost marcată de replici directe și tensiuni palpable.
Bolojan respinge acuzațiile și semnalează lipsa de planuri
În replică, Ilie Bolojan a respins acuzațiile aduse prin moțiunea de cenzură, catalogând-o drept un demers artificial și lipsit de o alternativă viabilă. Acesta a subliniat că PSD, care a fost parte din guvernare, nu poate critica măsurile la care a contribuit. Bolojan a subliniat că multe dintre problemele economice cu care se confruntă România sunt moșteniri ale anilor anteriori, iar cei care semnează moțiuni ar trebui să își asume responsabilitatea pentru aceste dificultăți.
În discursul său, premierul demis a accentuat că schimbarea Guvernului într-o perioadă marcată de crize nu poate avea loc fără un plan clar pentru viitor. A cerut clarificări privind cine va prelua guvernarea, ce măsuri se vor implementa și cum va fi menținută stabilitatea în țară.
În cadrul PNL, discuțiile sunt intense după căderea Guvernului. Liberalii au programat o reuniune pentru a analiza implicațiile politice ale votului și pentru a stabili o direcție de acțiune. De asemenea, partidele așteaptă cu interes un calendar pentru consultările de la Cotroceni, esențiale pentru formarea unui nou Executiv.
Acest vot record împotriva Guvernului Bolojan a schimbat radical raporturile de forță pe scena politică românească. Presiunea se mută acum asupra partidelor, care sunt nevoite să găsească rapid o soluție de guvernare funcțională, altfel riscă să prelungescă un blocaj instituțional ce poate afecta grav stabilitatea țării.
