Într-o zi care poartă amprenta istoriei creștine, Biserica Ortodoxă sărbătorește, pe 8 iulie, memoria Sfinților Mucenici Epictet și Astion. Acești martiri, recunoscuți ca cei mai vechi atestați pe teritoriul României, își au originile în vremuri de persecuție, în anul 290, în timpul domniei împăratului Dioclețian. Executați în cetatea Halmyris, situată pe malul Dunării, ei au devenit simboluri ale credinței neclintite.
Epictet și Astion: Pătimirea martirică
Sfântul Epictet, originar din Răsărit, a primit darul preoției și a devenit cunoscut pentru abilitatea sa de a vindeca bolnavii. Alături de el, Sfântul Astion, nepotul unui senator roman, a îmbrățișat creștinismul după întâlnirea cu Epictet. Cei doi au atras atenția asupra lor prin faptele miraculoase, vindecând bolnavi și demonizați, ceea ce a condus la arestarea lor de către comandantul Latronianus. Această acțiune a fost motivată de dorința de a proteja cultul păgân, pe care cei doi sfinți îl contestau.
Chiar și în fața torturii, Epictet și Astion au refuzat să dezvăluie identitatea lor sau să renunțe la credința creștină. Întemnițați și supuși la 30 de zile de foame și sete, ei au rămas fervenți în credință. Confruntarea cu Latronianus s-a încheiat cu o sentință fatală: decapitarea. La 8 iulie, mai întâi Astion, apoi Epictet, au plătit cu viața pentru convingerile lor. Se spune că trupurile lor, albe ca zăpada, ofereau vindecare celor care se atingeau de ele.
Reîntregirea istoriei: Descoperirea moaștelor
După Edictul de la Milan din 313, moaștele celor doi au fost așezate în cripta bazilicii din Halmyris, rămânând necunoscute timp de aproape două milenii. Până pe 15 august 2001, când arheologii, conduși de Mihail Zahariade, au descoperit această comoară istorică. Activitatea arheologică de la Halmyris a început în 1981, dar descoperirea reală a avut loc abia în anul 2000, când echipa a găsit primele indicii ale bazilicii.
„Am știut că trebuie să căutăm mai adânc. Am decis să facem o secțiune, căci bănuiam că aici se află moaștele sfinților,” povestește Zahariade. Descoperirea criptei a fost o revelație. Ruinele, afectate de invaziile barbare, ascundeau inscripții în greacă care confirmau identitatea martirilor. „Martirii lui Hristos”, „Asto” și alte cuvinte au fost decodificate, întărind convingerea că aceștia au suferit pentru credința lor.
Astăzi, moaștele Sfinților Epictet și Astion sunt păstrate la Mănăstirea Halmyris, iar câteva părticele au fost depuse în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța. Ceremonii de cinstire continuă să atragă mii de credincioși, care vin să se roage și să ceară ajutorul sfinților, văzându-i ca ocrotitori ai Dobrogei.
În fiecare an, pe 8 iulie, se pomenește nu doar despre Epictet și Astion, ci și despre alți sfinți care au marcat istoria creștinismului, cum ar fi Sfântul Mare Mucenic Procopie și Sfânta Teodosia, mama sa. Această zi devine astfel un prilej de reflecție asupra valorilor credinței și a sacrificiilor făcute pentru apărarea ei.
