Programul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar al Uniunii Europene menit să consolideze capacitățile de apărare ale statelor membre.
Aprobat în mai 2025, SAFE prevede alocarea a 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi reduse şi cu perioadă de grație. Scopul este să susțină achiziții publice comune, proiecte de înzestrare militară, infrastructură duală (civilă şi militară), mobilitate strategică, capabilități cibernetice şi tehnologice, drone, sisteme antirachetă, sisteme antiaeriene, etc.
Cât poate primi România prin SAFE
- România a primit o alocare provizorie de ≈ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, fiind a doua țară ca mărime a sumelor alocate după Polonia, care primește ~43,7 miliarde de euro.
- Aceste fonduri nu sunt granturi nerambursabile, ci împrumuturi cu condiții avantajoase: termen lung, dobândă redusă, perioadă de grație de 10 ani.
Cum intenționează România să folosească aceşti bani
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte eligibile pentru finanţare prin SAFE. Din acestea:
- ~70% din proiecte vizează achiziții de echipamente militare pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare.
- ~30% sunt proiecte legate de mobilitate militară, infrastructură şi logistică.
- Sunt propuse investiţii în infrastructură duală (civilă-militară), cum ar fi drumuri, poduri, căi ferate care să sprijine deplasarea rapidă și conectivitatea logistică în caz de necesitate.
Importanța și beneficii
- Creșterea capacității de apărare – prin achiziționarea de echipamente performante, rachete, sisteme antiaeriene etc., România își va consolida capacitatea de reacție, interoperabilitatea cu partenerii europeni și cu NATO.
- Dezvoltarea industriei locale – alocarea permite stimularea producţiei interne de echipamente militare, ceea ce înseamnă locuri de muncă, inovaţie, dezvoltare tehnologică.
- Infrastructură strategică – investiţiile în mobilitate militară și infrastructura duală pot avea efecte și civile, îmbunătățind transportul, conectivitatea și reziliența infrastructurii în fața situațiilor de urgenţă.
- Divizarea riscurilor financiare – accesul la împrumuturi la dobânzi reduse şi cu garanţii europene reduce presiunea asupra bugetului național, comparativ cu finanțări private mai costisitoare sau cu costuri mai mari de împrumut.
Provocări și ce va fi necesar
- Elaborarea unui plan național de investiții coerent, transparent şi credibil, care să respecte criteriile SAFE și să fie acceptat de Comisia Europeană. România a făcut acest pas printr-un grup de lucru CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării).
- Coordinare între instituții (Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, de Interne, Economie etc.) pentru a prioritiza proiectele cu impact ridicat atât în securitate cât și în dezvoltare civilă.
- Asigurarea absorbției eficiente a fondurilor: achiziţii publice transparente, respectarea termenelelor, evitarea blocajelor birocratice etc.
Concluzie
Programul SAFE oferă României o oportunitate semnificativă de a investi în securitate, dar și de a stimula dezvoltarea economică, prin industria de apărare și infrastructura strategică. Alocarea de ~16,7 miliarde de euro, deși sub formă de împrumut, este una dintre cele mai mari pentru un stat membru, ceea ce subliniază nivelul de încredere și importanţa acordată de UE pentru rolul pe care România îl poate juca în securitatea europeană. Ce contează acum este ca România să gestioneze aceste resurse eficient, să prioritizeze proiecte cu randament mare și impact durabil, astfel încât să transforme potențialul în rezultate concrete.