Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea asupra legii care vizează modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Subiectul, intens dezbătut în spațiul public, rămâne astfel în suspans, după o ședință care s-a încheiat fără o hotărâre finală.
Ce s-a întâmplat la ședința CCR
Ședința Curții a avut pe ordinea de zi analiza obiecției de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Discuțiile au început normal, însă pe parcurs o parte dintre judecători au părăsit sala. Este vorba despre judecători numiți la propunerea PSD, iar plecarea lor a dus la pierderea cvorumului necesar pentru luarea unei decizii.
Potrivit regulilor de funcționare ale CCR, este nevoie de prezența a cel puțin șase judecători pentru ca o hotărâre să poată fi adoptată. În lipsa acestui număr minim, Curtea nu a putut continua deliberările.
De ce este important cvorumul
Cvorumul nu este o formalitate, ci o condiție esențială pentru validitatea deciziilor CCR. Fără el, orice pronunțare ar fi lipsită de temei legal. Din acest motiv, ședința a fost suspendată, iar cauza nu a putut fi soluționată.
Situația este una rar întâlnită și a generat reacții critice, mai ales pentru că este a doua amânare într-un interval relativ scurt.
Care este noul termen stabilit
Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru reluarea dezbaterilor și pronunțarea unei decizii. Judecătorii urmează să se reunească din nou luni, când este așteptată o hotărâre finală privind constituționalitatea legii.
Până atunci, aplicarea modificărilor privind pensiile speciale rămâne blocată.
Ce prevede legea contestată
Proiectul aflat în analiză vizează schimbări importante în sistemul de pensii al magistraților, printre care:
- ajustarea vârstei de pensionare;
- modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu;
- corelarea acestor pensii cu principiile generale ale sistemului public.
Aceste modificări au fost contestate pe motiv că ar putea afecta independența justiției și stabilitatea statutului magistraților.
Concluzie
Noua amânare a deciziei CCR prelungește incertitudinea într-un subiect sensibil și controversat. Modul în care s-a desfășurat ședința ridică semne de întrebare și alimentează tensiunea publică în jurul reformei pensiilor speciale. O decizie clară este așteptată la următorul termen, într-un context politic și social deja tensionat.
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Dar, ca la noi , la nimeni. După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche. Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevede :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se mai adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.