Premierul României, Ilie Bolojan, a reacționat vineri, după anunțul Institutului Național de Statistică (INS) privind intrarea economiei în recesiune tehnică, marcată de o scădere a produsului intern brut (PIB) în ultimele două trimestre. Bolojan insistă că situația nu este o criză economică, ci o etapă într-un proces de transformare profundă a modelului economic național.
Evoluția economică, conform premierului, trebuie interpretată în contextul anilor 2024 și 2025, considerați parte integrantă a acestui proces de tranziție. Bolojan susține că recesiunea tehnică este rezultatul anticipat al schimbării către un model bazat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină fiscală. Aceasta nu este o simplă contractionare, ci un pas necesar într-o direcție mai sănătoasă.
Ajustările economice din 2025 sunt văzute de premier ca o consecință a renunțării la un model bazat pe deficit și consum. Bolojan subliniază că în 2025, creșterea economică a fost de doar 0,6%, în timp ce România se îndrepta rapid spre o nouă paradigmă economică, abandonând un sistem care, deși părea generator de prosperitate, a dus la stagnare. Premierul afirmă cu fermitate că tranziția la un model economic sănătos se traduce printr-o economie mai robustă, bazată pe ceea ce producem, nu pe împrumuturi costisitoare.
**Dezechilibrele bugetare și externe**
Bolojan a evidențiat seriozitatea dezechilibrelor bugetare și externe din 2024. A descris anul ca fiind unul atipic, cu un deficit bugetar ridicat de 8-9% din PIB și un deficit extern semnificativ de 8,2% din PIB, însoțit de o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un stimul fiscal de această amploare ar fi trebuit să genereze o expansiune economică mult mai puternică, lucru ce a fost evident în nerealizare.
De asemenea, premierul a adus în discuție datele INS, care sugerează că România a traversat o recesiune tehnică și în prima parte a anului 2024. Scăderile de -0,4% în primele două trimestre sunt un semn clar că problemele economice sunt mai adânci decât se credea inițial. Bolojan a subliniat că fondurile publice au fost utilizate în principal pentru consum și cheltuieli rigide, nu pentru dezvoltarea reală a economiei. Consumului puternic, alimentat de importuri, i s-a alăturat o inflație ridicată, care a erodat efectele stimulului fiscal.
**Consolidarea fiscală și perspectivele economice**
În iulie 2025, Guvernul a început un proces de consolidare fiscală, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Premierul a informat că această corecție a generat un efort semnificativ, cu costuri sociale și nemulțumiri pe măsură. Chiar dacă o ajustare fiscală ar fi trebuit să frâneze economia, datele sugerează o evoluție stabilă, cu o creștere economică de aproximativ 0,6% în 2025.
Bolojan a comparat cele două abordări economice: stimulul fiscal din 2024, care a avut un impact economic limitat și a generat dezechilibre, versus disciplina fiscală din 2025, care a dus la o creștere similară, dar bazată pe investiții reale. Premierul susține că problema nu a fost lipsa de fonduri, ci modul în care acestea au fost gestionate. Consolidarea fiscală, deși nu este un scop în sine, este esențială pentru stabilitate și dezvoltare durabilă.
Premierul a făcut apel la o înțelegere corectă a acestei tranziții, care implică o perioadă temporară de contractionare economică. Aceasta nu este o criză, ci o corectare necesară pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. În viziunea lui Bolojan, România nu trece printr-o criză, ci printr-un moment de ajustare care va conduce la o prosperitate pe termen lung. Guvernul se angajează să transforme recesiunea tehnică într-un pas temporar spre reforme economice profunde, orientate către stabilitate și creștere sustenabilă.
