Curtea Constituțională a amânat miercuri pronunțarea pe două sesizări esențiale, formulate de președintele Nicușor Dan, cu implicații majore pentru legislația referitoare la plajele de la Marea Neagră și reglementările din domeniul energiei electrice și gazelor naturale. Decizia de a amâna verdictul pentru data de 25 martie ridică semne de întrebare asupra viitorului acestor inițiative.
Modificările privind plajele Mării Negre
Sesizarea lui Nicușor Dan se axează pe modificările legislative ce vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006, referitoare la utilizarea plajelor. Conform acestui act normativ, proprietarii de plaje sunt obligați să cedeze, în mod gratuit, autorităților locale o parte din suprafața plajelor utilizate în scop turistic, limitată la 20%. Această măsură a fost gândită pentru a transforma o cotă din plaje în zone publice de acces.
Președintele României argumentează că statul deține de fapt dreptul de proprietate asupra acestor plaje, subliniind că faleza și plaja aparțin domeniului public. În sesizarea sa, Dan afirmă că prevederile legii contravin Constituției, având în vedere că autoritățile locale nu au capacitatea de a primi bunuri din domeniul public în condițiile stipulate de actul normativ. Atribuirea gratuită a unei cote de plajă ar încălca, în opinia sa, articolul 136 alineatul (4) din Constituție, care reglementează bunurile publice.
Legea energiei electrice și a gazelor naturale
De asemenea, Curtea Constituțională a decis să amâne pronunțarea și pe obiecția de neconstituționalitate a Legii de modificare a Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, sesizare tot a președintelui. Această lege introduce modificări semnificative pentru prosumatori, adică persoanele care generează energie electrică pentru consum propriu și pot livra surplusul în rețea.
Nicușor Dan subliniază că procedura de reexaminare trebuie să fie strictă, fără modificări care nu se leagă direct de obiecțiile formulate. El a solicitat, printre altele, ca definiția prosumatorului să fie corelată cu regimul de licențiere, având în vedere că producătorii cu capacități de cel puțin 1 MW trebuie să fie licențiați, la fel ca oricare alt agent economic din sector.
Mai mult, președintele României a cerut o revizuire a condițiilor de compensare a energiei produse în exces, care ar putea crea obstacole în accesul pe piața de energie. De asemenea, a solicitat o evaluare a excepțiilor pentru prosumatorii cu puteri sub 900 kW, în ceea ce privește responsabilitatea pentru dezechilibrele din rețea. În plus, Dan a cerut clarificări legate de noua limită de 400 kW pentru compensarea cantitativă și eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferențele de energie ar putea fi utilizate.
O altă propunere vizează obligația furnizorilor de a emite facturi „în numele și în contul prosumatorilor” pentru energia livrată în rețea, ceea ce necesită detalii suplimentare din punct de vedere comercial și fiscal.
Amânarea pronunțării pe aceste sesizări subliniază complexitatea problemelor legislative cu care se confruntă România și relevanța acestora în contextul actual. Tensiunile dintre autoritățile locale și reglementările statului sunt mai actuale ca niciodată, iar deciziile care vor fi luate în urma acestui proces vor avea un impact semnificativ asupra viitorului legislației în domeniile vizate.
