În 2025, adoptarea inteligenței artificiale (AI), în special a tehnologiilor generative (GenAI), transformă profund sectorul IT din România. Studiile arată că aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România – adică circa 4,2–4,5 milioane de posturi – vor fi augmentate sau transformate prin AI. În același timp, doar circa 4% dintre joburi (ex. contabilitate, call‑center) sunt susceptibile să fie automatizate complet.
Produsivitate și creștere economică
Adoptarea extinsă a GenAI ar putea aduce o creștere de 5% a PIB‑ului României până în 2034, adică între 14 și 16 miliarde de euro. De altfel, 66% dintre companii locale se așteaptă la creșteri de venituri prin implementarea AI, iar 5% dintre ele anticipează majorări de cel puțin 10%.
În sectorul IT, rolurile entry-level, cum sunt programatorii junior sau generarea de conținut automatizat, sunt cele mai expuse la automatizare – companiile se orientează către sarcini strategice și creative, protejând astfel rolurile de nivel mediu și superior.
Oportunități și provocări
— Salarii mai mari pentru specialiști în AI: conform PwC, joburile care implică competențe AI oferă adesea salarii mai mari cu până la 25% comparativ cu cele tradiționale din IT.
— Cerere crescută de competențe rare: Machine Learning, Computer Vision și Big Data Analytics sunt extrem de căutate, însă piața locală oferă încă doar câteva mii de specialiști. România are o tradiție în matematică și inginerie, însă exodul inteligenței și numărul redus de programe universitare dedicate AI reprezintă bariere la dezvoltarea talentelor de specialitate.
— Adoptarea încă lentă în sectorul IMM‑urilor: majoritatea IMM‑urilor din România au un nivel scăzut de digitalizare, ceea ce limitează implementarea AI la scară largă.
— Mediu de reglementare incomplet: doar 23% dintre instituțiile publice au investit în AI, iar utilizatorii raportează lipsa de abilități digitale și costurile ridicate ca principale obstacole.
Impact managerial și organizațional
Aproximativ 66% dintre companii consideră că AI va necesita modificări radicale în rolurile de conducere IT: CIO-ii vor deveni CDIO sau CTIO, implicați mai mult în strategia digitală decât în operațiuni tehnice zilnice. Totodată, peste 69% apreciază că guvernanța AI și conformitatea reprezintă provocări majore pe termen scurt și mediu.
Context regional și rolul României
Adoptarea AI în România rămâne sub nivelul mediei UE (doar ~2‑4% din companii au adoptat tehnologii AI), însă 40% dintre firme plănuiesc investiții în următorii 5 ani. Raportul WEF asupra pieței muncii estimează că 86% dintre angajatori preconizează că transformarea AI va fi profundă până în 2030.
România se remarcă prin companii locale de success precum UiPath și Tailent, care oferă soluții RPA și AI la nivel global și atrag finanțări și investiții semnificative.
Concluzie
AI oferă României oportunitatea unei accelerări în transformarea digitală: creștere economică reală, crearea de locuri de muncă în AI, și sporirea productivității companiilor tech. Totuși, obstacole precum deficitul de talente, costurile ridicate de adopție și lipsa unui cadru legislativ robust pot limita impactul. Prin politici publice coerente, educație axată pe AI și investiții în recalificare, România are toate șansele să devină un hub regional de inovație în era inteligenței artificiale.
