„Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pe campanii de dezinformare și propagandă”, susțin oficialii de la Chișinău.
Ce înseamnă asta concret?
Conform declarațiilor, Moscova ar fi alocat aproximativ 200 de milioane de euro pentru activități de propagandă și dezinformare care vizează societatea moldovenească. Această sumă ar acoperi tot ce presupune: site-uri clone, pagini false, materiale online manipulate, știri fabricat-făcute, titluri senzaţionale etc., cu scopul de a slăbi încrederea în instituţii, de a diviza societatea și de a influența alegerile.
Premierul Dorin Recean și alte voci guvernamentale susţin că aceste investiţii nu sunt doar despre informare ci efectiv despre influențarea alegerilor parlamentare din 2024.
De unde apare estimarea de 1%
Calculul stabilit de autorităţile moldovene porneşte de la PIB-ul Moldovei în moneda și raportările economice recente, și suma estimată de ~200 milioane euro. Cu alte cuvinte, guvernul și instituțiile implicate consideră că banii cheltuiți de Rusia reprezintă un procent semnificativ din resursele economice anuale ale Moldovei.
Aceste cifre au circulat în mass-media, au fost puse în interviuri oficiale și citate în rapoarte jurnalistice. De exemplu, purtătorul de cuvânt al guvernului Daniel Vodă a făcut această afirmaţie în conferințe de presă.
De ce există îngrijorare
- Impact democratic și electoral: Dacă dezinformarea este folosită pentru a influența votul, a induce temeri sau a genera dezbinare socială, alegerile pot fi viciate nu prin fraudă directă, ci prin manipulare informațională.
- Dezbinare socială: Mesaje false sau exagerate pot crea disensiuni între regiuni, grupuri etnice, populații rurale și urbane, diaspora etc.
- Distragere de resurse: Banii alocaţi de Rusia în aceste campanii sunt bani pe care Moldova i-ar fi putut folosi pentru infrastructură, educație, sănătate. Oficialii au subliniat că investițiile acestea au alternativă concretă: școli, spitale, centre pentru tineri.
Provocări și necunoscute
- Dovada exactă a sumelor: Deși oficialii susțin cifrele, rămâne întrebarea cât din acești bani poate fi urmărit cu certitudine, cine le administrează, prin ce canale, și cât este propaganda internă versus externă.
- Măsura reală a impactului: Nu toate campaniile de propagandă sau dezinformare au același efect: depinde de audiență, de îndoiala preexistentă, nivelul de educație media, capacitatea instituțiilor de fact-checking etc.
- Reacția statului: Guvernul de la Chișinău afirmă că se iau măsuri, dar contracararea propagandei este dificilă într-o lume digitală globalizată și cu multiple platforme sociale.
Estimarea că Rusia cheltuie ~1% din PIB-ul Moldovei pentru dezinformare este o declarație gravă, care subliniază amploarea apariției războiului informațional în spațiul european. Chiar și dacă cifrele nu pot fi verificate complet independet, ele oferă un semnal de alarmă: într-o țară cu resurse economice modeste, cheltuielile străine pentru propagandă pot avea un impact disproporționat asupra instituţiilor, societăţii civile și credibilităţii democratice.
Este esențial ca Moldova să investească nu doar în defensiva fizică, dar și în educație media, transparență, instituții independente de fact-checking, și tehnologii care să detecteze și să atenueze manipulările informaționale. Numai așa se poate proteja democrația într-o lume în care adevărul devine adesea o „monedă” valoroasă.
