România are șansa unică de a intra în liga mare a inovației tehnologice, odată cu planul de a construi o fabrică de obținere a grafenului în județul Gorj. Uniunea Europeană ar urma să investească nu mai puțin de 200 de milioane de euro în acest proiect, ce ar putea transforma o fostă zonă minieră într-un hub de producție pentru unul dintre cele mai promițătoare materiale ale viitorului.
Fabrica ar urma să fie construită la Baia de Fier, pe un teren ce a aparținut companiei SALROM – Compania Națională a Sării – care deține perimetre importante cu zăcăminte de grafit. Deși aceste mine au fost închise în anii 2000 din motive economice, ele ar putea redeveni active pentru a furniza materia primă necesară producerii grafenului.
Grafenul este considerat un „material minune” datorită proprietăților sale spectaculoase. Este un strat extrem de subțire de atomi de carbon, dispuși într-o rețea hexagonală, cu o grosime de doar un atom. Cu toate acestea, este de 200 de ori mai rezistent decât oțelul, conduce electricitatea și căldura mai bine decât orice alt material cunoscut și este atât flexibil, cât și transparent. Datorită acestor calități, este folosit în industrii de vârf: în baterii pentru mașini electrice, în echipamente medicale, în senzori, ecrane flexibile și multe altele.
La nivel european și mondial, cererea de grafen este în continuă creștere, iar România se află într-o poziție privilegiată. Zonele din județul Gorj, în special carierele Ungurelașu și Cătălinu, au fost surse importante de grafit în trecut. Se estimează că în anii ’80 acolo se extrăgeau până la 40.000 de tone anual. Acum, SALROM are în plan să reia exploatarea, cu un obiectiv inițial de 15.000 de tone pe an.
Valoarea de piață a grafenului este imensă. În funcție de puritatea și procesul de obținere, un singur kilogram de grafen poate ajunge să coste între 50.000 și 200.000 de euro. Asta înseamnă că rezervele de grafit ale României ar putea fi transformate într-o resursă strategică extrem de profitabilă, dacă sunt valorificate corect.
Pe lângă beneficiile economice, un astfel de proiect ar crea locuri de muncă într-o zonă afectată de restructurarea industrială și ar stimula cercetarea și inovarea. Este, de asemenea, un pas important pentru ca România să contribuie activ la tranziția către o economie verde și digitală, prin dezvoltarea de tehnologii sustenabile.
Într-o lume în care competiția pentru resurse strategice este tot mai intensă, România are o oportunitate rară de a se poziționa ca jucător-cheie în producția de materiale avansate. Cu o viziune clară și o strategie coerentă, proiectul de la Baia de Fier poate deveni un simbol al renașterii industriale inteligente și al viitorului sustenabil.
