Foto preluat Reuters.com
În ultimele zile, Serbia a fost scena unei escaladări dramatice a protestelor anti-guvernamentale, declanșate în urmă cu aproape nouă luni, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, incident care a făcut 16 victime. Recent, tensiunile au atins un nou apogeu.
Joi, 14 august – Protestatarii din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării, au mers crescendo: sediul Partidului Progresist al lui Vučić (SNS) a fost vandalizat, cu geamuri sparte, mobilă distrusă și pereți pictați cu vopsea roșie. Mesajul mulțimii era clar și dur: „A plecat!” (referire la Vučić). În paralel, la Belgrad, confruntări între protestatari, susținători ai regimului și poliție au degenerat rapid, cu utilizare de flăcări, petarde și gaze lacrimogene. Cel puțin cinci polițiști au fost răniți, iar zeci de manifestanți au fost reținuți.
Vineri, 15 august – Debutul în forță al revoltei: poliția a folosit gaze lacrimogene și vehicule de control al mulțimii pentru a dispersa protestatarii din fața sediului armatei din Belgrad — un loc simbolic, bombardat de NATO în 1999. Containerele de gunoi au ars, un copac a luat foc, iar violențele s-au extins în alte orașe (Novi Sad, Niš, Kragujevac, Valjevo). Numărul celor răniți a explodat: 27 de ofițeri de poliție și aproximativ 80 de civili au fost răniți, iar 47 de persoane arestate. Protestatarii cer alegeri anticipate și trag un semnal de alarmă privind corupția, influența asupra mass-media și legăturile cu crimele organizate.
Context și reacții – În timp ce protestele se radicalizează, liderii europeni avertizează. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a criticat „forța disproporționată” a poliției și a cerut de-escaladare și respectarea drepturilor fundamentale. Uniunea Europeană și secretarul său general pentru extindere au subliniat că evoluțiile din Serbia sunt profund îngrijorătoare pentru parcursul democratic al țării.
În fața criticilor, guvernul se apără – Președintele Aleksandar Vučić respinge apelurile pentru alegeri anticipate și minimalizează acuzațiile, susținând că protestele sunt alimentate de „influențe străine”. În altă parte, ministrul de interne Ivica Dačić neagă abuzurile poliției și acuză protestatarii de violență.
Ce urmează? – Pe fondul intensificării protestelor și al reacțiilor internaționale, Serbia pare într-un punct critic. Cu un regim contestat, un președinte acuzat de supresarea democrației și mulțimi din ce în ce mai mobilizate, viitorul democratic al țării pare tot mai incert.
