După o lungă perioadă de negocieri intense în cadrul Coaliției de guvernare, s-a decis o reformă radicală a cheltuielilor publice. Începând din 2026, salariile de bază ale bugetarilor rămân intacte, însă veniturile totale ale acestora vor suferi o diminuare considerabilă. Eliminarea sporurilor, primelor și a altor beneficii financiare suplimentare este în programul guvernamental, iar în anumite instituții se va ajunge până la desființarea unor posturi.
**Plan de austeritate pentru administrația centrală**
Reforma vizează în special administrația centrală, unde se estimează o reducere a cheltuielilor cu 10%. Salariile de bază nu vor fi afectate, dar economiile se vor realiza prin tăierea bonusurilor și restructurarea aparatului de stat. Ilie Bolojan, premierul, a subliniat că măsurile sunt esențiale pentru eficientizarea administrației și utilizarea responsabilă a banilor publici.
„Acolo unde există personal în exces sau angajați care nu își justifică funcțiile, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat. Desființarea lor este o necesitate”, a declarat Bolojan, evidențiind fermitatea deciziilor luate.
Primăriile, la rândul lor, vor avea opțiuni limitate. În 2026, autoritățile locale vor trebui să aleagă între reducerea cu 10% a numărului posturilor ocupate sau diminuarea cheltuielilor de personal cu aceeași proporție. Această flexibilitate va permite fiecarei primării să decidă în funcție de situația specifică.
**Tăieri și pentru demnitari**
Reforma nu îi ocolește nici pe cei din fruntea statului. De la anul viitor, suma forfetară alocată parlamentarilor pentru funcționarea cabinetelor va fi redusă cu 10%. Aceasta înseamnă o scădere de la aproximativ 7.000 de euro lunar la circa 6.300 de euro, o pierdere anuală de peste 8.000 de euro pentru fiecare ales. Această măsură este parte a unei strategii mai ample de reducere a cheltuielilor publice, având în vedere că cei 465 de parlamentari primesc anual aproape 40 de milioane de euro pentru funcționarea cabinetelor.
În plus, subvențiile pentru partidele politice vor fi, de asemenea, afectate. Bugetul actual de 284 de milioane de lei va scădea la aproximativ 255 de milioane de lei, o tăiere de 10% care va contribui la economiile necesare pentru echilibrarea bugetului.
Aceste măsuri sunt prezentate ca fiind indispensabile pentru redirecționarea fondurilor către domenii prioritare într-un climat economic tot mai provocator. Bolojan a subliniat importanța ca impozitele plătite de cetățeni să fie utilizate în mod responsabil, fără a susține salariile unor angajați care nu își justifică locurile de muncă.
Este un moment crucial în care administrația românească se află la o răscruce, iar tăierile anunțate reprezintă un pas decisiv spre o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Această reformă va schimba radical peisajul bugetar și va impune o nouă paradigmă în relația dintre stat și angajații săi.
