Banca Națională a României (BNR) pune punct discuțiilor despre adoptarea monedei euro, subliniind că integrarea în zona euro este imposibilă fără o stabilitate economică solidă. Printre cerințele esențiale se află îndeplinirea unor criterii stricte: reducerea deficitului bugetar, controlul inflației și menținerea unei datorii publice sustenabile.
„Aderarea la zona euro nu se poate realiza atâta timp cât nu ne aflăm în limitele deficitului bugetar de 3% din PIB și cu o inflație scăzută și stabilă. Problemele cu care se confruntă România nu derivă din absența noastră din zona euro, ci din greșelile de politicile fiscale și bugetare”, se arată în raportul BNR.
Deficitul bugetar: marea provocare
Banca a stabilit un termen clar: „Când vom reuși să reducem deficitul bugetar la 3% – o sarcină extrem de dificilă – vom putea începe discuțiile despre un termen concret. Dacă actualul program, care își propune să ne aducă sub acest prag în următorii 2-3 ani, va funcționa, este realist să discutăm despre intrarea în zona euro în aproximativ 5 ani.”
Analiza BNR scoate în evidență și motivul pentru care Bulgaria a avansat mai rapid în procesul de aderare la euro. Introducerea unui consiliu monetar în urmă cu trei decenii a fost crucială pentru stabilitatea economică a țării vecine. BNR subliniază că această decizie a permis Bulgariei să navigheze mai ușor prin turbulențele economice.
„Compararea cu Bulgaria este insuficientă, deoarece nu ia în considerare impactul profund al consiliului monetar asupra guvernanței financiare. Aderarea la euro are implicații geopolitice semnificative în contextul actual, nu doar economice”, avertizează BNR.
Decalajul românesc
România se află într-o situație diferită, cu decalaje clare față de alte state. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că standardele europene trebuie să fie atinse de întreaga economie, nu doar de marile orașe. Adoptarea euro va deveni un obiectiv prioritar doar după finalizarea integrării în OCDE, dar acest lucru este condiționat de reforme economice serioase.
Raportul BNR subliniază vulnerabilitatea principală a economiei românești: deficitul bugetar. În 2024, România a înregistrat un deficit alarmant, depășind 8% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Fără măsuri corective, deficitul ar fi atins 10% în 2025. Prin înghețarea salariilor și pensiilor, deficitul a fost ajustat la 7,65% din PIB.
„Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, echivalent cu cel din perioada pandemiei. Aceste cifre sunt cele mai ridicate din UE”, remarcă BNR.
Fără intervenții decisive, deficitul ar fi crescut. Măsurile adoptate, cum ar fi înghețarea salariilor bugetarilor și alte ajustări, au dus la o reducere semnificativă. „Programul de corecție bugetară a permis atingerea unui deficit inferior așteptărilor, 7,65% din PIB în loc de 8,4%”, detaliază BNR.
În concluzie, adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv îndepărtat, conditionat de stabilizarea economică și de corectarea dezechilibrelor bugetare. România are un drum lung de parcurs pentru a atinge standardele necesare intrării în zona euro.
