În preajma anunţului guvernamental privind majorarea accizelor și TVA de la 19% la 21% la carburanți, începând din august 2025, în România s‑a creat o adevărată psihoză în rândul consumatorilor auto. Se vehicula pe WhatsApp și pe rețele sociale ideea că litrul de benzină sau motorină va exploda la 10‑11 lei/l, deși prețurile reale erau în jur de 7‑8 lei/l. Cozi kilometrice s‑au format în orașe din toată țara, inclusiv în București, Timișoara, Suceava, Alba Iulia etc., unii șoferi venind chiar cu canistre și bidoane în portbagaj pentru a-și face provizii.
Cum a început totul?
Un moment de cotitură a fost o stație MOL din Beiuș (județul Bihor) care a afișat un preț de 11 lei/l, fie dintr-o eroare, fie ca speculă locală. Acea informație s‑a viralizat rapid, alimentând credința că aceeași scumpire va fi generalizată în întreaga țară. Autorităţile au intervenit rapid: ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis mesajul că România are stocuri suficiente, că nu există motive pentru creșteri explozive, iar prim‑ministrul Ciucă a dispus controale ample la benzinării pentru a evita eventuale speculaţii.
Cu toate acestea, panica a declanșat un efect de turmă: oameni care, temându-se că mâine sau poimâine nu vor mai găsi combustibil sau va costa mult mai mult, au făcut cozi la pompele de alimentare, ceea ce a generat, în unele staţii, temporar chiar lipsă de carburant în orele respective . Un reputat jurnalist media, Lucian Mândruță, a calificat fenomenul drept un atac de panică al consumatorilor, avertizând că tăcerea autorităților crește isteria.
Vocea publicului a completat tabloul cu postări în mediul online. Un utilizator descria cum:
„Toată țara s‑a mutat la coadă la benzinării… trebuie să îi felicit pe trollii ruși, au acționat ca la carte.”
Altul a sintetizat mecanismul cu luciditate:
„E efectul de turmă — benzina e 7‑8 lei la majoritatea, dar unii cred că va fi 11, așa că stam la coadă, iar apoi trece la 9‑10.”
În Ardeal, în special, cozile erau evidente în Suceava și Timișoara, unde localnicii mergeau dintr‑un capăt în celălalt al orașului doar pentru o șansă de a-și alimenta mașina, însoțiți de recipiente improvizate. Modelul JIT (just‑in‑time) practicat de unele benzinării a exacerbat criza: fără stocuri suplimentare, pompe supraîncărcate au rămas temporar fără carburant.
Lansând critica socială
Fenomenul a fost privit de mulţi comentatori ca o reacție colectivă irațională, amplificată de dezinformare, media panică și lipsa unei comunicări clare din partea companiilor de carburanți și a autorităților. Vedete precum Dan Negru au remarcat impactul mediatic:
„Media‑panica e cel mai bun business mondial!”
Concluzie
Ceea ce trebuia să fie o simplă ajustare fiscală, cu o creștere estimată de aproximativ 40 de bani/l (adică ~6 %) ca urmare a majorării TVA și accizelor, s‑a transformat într‑o criză a comportamentului social . Oamenii au luat cu asalt benzinăriile, energia colectivă fiind alimentată de zvonuri și teamă — un exemplu clasic de panic buying, în care cererea crescută artificial a dus la presiune asupra ofertelor și, ironia sorţii, la posibilități reale temporare de lipsă de carburant.
Acest episod rămâne un studiu de caz despre cât de ușor poate fi deturnată percepția publică de un zvon viral și despre necesitatea unei comunicări ferme, clare și rapide din partea instituțiilor.
