Vlad Gheorghiță, șeful Armatei Române, a transmis un mesaj ferm: românii trebuie să-și întărească pregătirea nu doar pentru situații de urgență civilă, ci și pentru un posibil conflict militar. Declarațiile sale, făcute la sediul HQ MNC-SE din Sibiu, subliniază necesitatea consolidării rezilienței naționale prin programe de instruire voluntară.
### Pregătirea voluntară, o necesitate strategică
În colaborare cu Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, Gheorghiță a evidențiat importanța extinderii instruirii pentru cetățenii dispuși să contribuie, pe bază de voluntariat, la apărarea țării. Schimbările legislative recente facilitează această abordare, iar președintele a promulgat deja o modificare crucială a legii privind pregătirea populației pentru apărare.
„Odată cu această modificare, începem un nou capitol în pregătirea națională. Ne propunem să integrăm tineri în Ministerul Apărării Naționale, care vor beneficia de instruire militară de bază. Aceasta nu este doar o strategie, ci o necesitate”, a declarat Gheorghiță. Planurile vizează formarea a între 1.000 și 2.000 de voluntari anual, în funcție de resursele disponibile.
### O abordare etapizată pentru o pregătire eficientă
Planul de instruire va fi implementat gradual. Se estimează că, în anii următori, vor exista două sau trei serii de pregătire pe an, cu capacitatea de a forma între 2.000 și 10.000 de militari anual. Acest demers nu se va limita la un număr fix de participanți; va fi adaptat în funcție de infrastructură și buget.
„În primul rând, vom începe cu loturi mai mici, de 1.000–2.000 de voluntari. Dacă vom avea suficiente resurse și o logistică adecvată, ne putem extinde treptat”, a explicat șeful Armatei. Această inițiativă se dorește a fi un proiect național integrat, cu scopul de a pregăti populația nu doar pentru provocările militare, ci și pentru dezastrele naturale, cum ar fi incendiile sau cutremurele.
### Reziliența națională, o responsabilitate comună
Gheorghiță a legat pregătirea națională de o gamă largă de riscuri, subliniind că, în contextul actual, este esențial ca populația să fie echipată pentru a face față diverselor crize. Colaborarea cu structurile de urgență va fi esențială în acest proces.
„Pregătirea națională nu se referă doar la război. Trebuie să avem o populație capabilă să răspundă în fața unor situații critice. În acest sens, vom colabora cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a afirmat Gheorghiță. MApN va miza pe voluntariat și pe instruire structurată, în colaborare cu instituțiile civile, pentru a crea o rețea de sprijin logistic și operațional care să susțină Forțele Armate.
Detaliile privind calendarul instruirii, procedurile de selecție și organizarea programelor vor fi stabilite în funcție de resursele alocate și de capacitatea centrelor de instruire. Informațiile vor fi comunicate publicului în timp util, pregătind astfel o națiune mai bine echipată pentru provocările viitoare.
