Într-un moment de durere profundă, mama lui Robert, băiatul care a murit în curtea școlii, susține că fiul ei ar fi putut fi salvat. Femeia neagă vehement că adolescentul ar fi suferit de probleme de sănătate care să-i pună viața în pericol, iar criticile se îndreaptă spre timpul de reacție al echipajelor de urgență.
Intervenția profesorilor, insuficientă fără un răspuns rapid
În ziua tragediei, Robert, un elev de clasa a VIII-a, a început să se simtă rău în timpul prânzului. Cadrele didactice au reacționat prompt, aplicând manevrele de prim ajutor și apelând la numărul de urgență 112. Mama, martoră la întreaga scenă, își amintește cum profesorii s-au străduit să-l mențină în viață. „Ambulanța a ajuns foarte târziu. Copilul mai avea puls, putea să fie recuperat”, afirmă aceasta, subliniind că intervenția tardivă a echipajului medical a fost crucială.
După cum relatează femeia, prima echipă medicală, formată dintr-o asistentă, a pornit spre școală imediat după apel, dar a ajuns cu aproape 30 de minute mai târziu. Această întârziere a fost resimțită ca o lovitură dureroasă, având în vedere că distanța de parcurs era de aproximativ 20 de kilometri către comuna Parincea. În cele din urmă, un alt echipaj, echipat cu medic, a sosit, însă prea târziu pentru a mai schimba soarta adolescentului.
Un sistem medical defectuos
Mama lui Robert subliniază o problemă serioasă a sistemului de sănătate din zonă: întârzierile frecvente ale ambulanțelor. „Ajunge foarte, foarte târziu”, afirmă ea, evidențiind o vulnerabilitate majoră în situații critice, când fiecare secundă contează. Această realitate nu face decât să amplifice durerea și frustrarea unei familii care se simte neputincioasă.
În ciuda eforturilor profesorilor de a-l menține în viață, timpul de răspuns al echipajelor medicale a fost fatal. Cadrele didactice au continuat manevrele de suport, dar speranțele familiei s-au spulberat în momentul în care medicii au constatat decesul lui Robert. Femeia își exprimă regretul că intervenția specializată nu a fost suficient de rapidă pentru a-i oferi fiului ei o șansă la viață.
Comunitatea școlară în stare de șoc
Incidentul a lăsat comunitatea școlară în stare de șoc, iar colegii și educatorii caută să înțeleagă cum s-a ajuns aici. Mama lui Robert își dorește ca toate detaliile intervenției să fie analizate cu minuțiozitate, pentru a preveni tragedii similare în viitor. Ea speră că autoritățile vor lua măsuri pentru a îmbunătăți rapiditatea intervențiilor medicale în cazul urgențelor.
Pe fundalul acestei tragedii, rămâne un sentiment apăsător: ce ar fi fost dacă …? Mama lui Robert nu își va putea răspunde niciodată la această întrebare, dar lupta ei pentru justiție și pentru o schimbare reală în sistemul medical va continua. Durerea ei, însoțită de dorința de a preveni alte pierderi, reprezintă un apel urgent la responsabilitate din partea autorităților.
