Cifrele recente din cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research scot la iveală o realitate politică complexă și tensionată, care perturbează calculele partidelor. Remus Ștefureac, directorul INSCOP, subliniază că România este divizată în privința soluțiilor pentru criza politică actuală. Un grup semnificativ de cetățeni aspiră la o resetare rapidă prin alegeri anticipate, în timp ce un alt segment optează pentru o continuare a actualei majorități parlamentare. Această polarizare se dovedește a fi mai profundă decât ar părea.
Anticipatele, o soluție controversată
Sondajul efectuat între 11 și 14 mai 2026 relevă că 41,3% dintre români consideră că alegerile parlamentare anticipate ar fi cea mai eficientă cale de a depăși impasul politic. Totuși, datele arată o surpriză semnificativă: 50,7% preferă formarea unui nou guvern din rândul partidelor deja existente în Parlament. Această diviziune sugerează că, în ciuda dorinței de schimbări rapide, majoritatea românilor nu își doresc o întoarcere la urne. Această nuanță complică dramatic peisajul politic, arătând o societate fracturată.
Susținerea pentru un nou executiv provine predominant din rândul votanților PSD, PNL și USR, dar și din partea seniorilor, a persoanelor cu studii superioare și a locuitorilor din mediul urban. Pe de altă parte, cererea de anticipate se regăsește în special în rândul votanților AUR, al bărbaților, al celor cu vârste între 45 și 59 de ani și al angajaților din sectorul privat. Această separare reflectă o tensiune socială profundă, cu interese și perspective divergente.
Tensiuni și direcții politice
Remus Ștefureac atrage atenția asupra faptului că nu există o susținere clară pentru anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate”, afirmă el. Votanții PSD, PNL și USR resping în general această idee, în timp ce electoratul AUR o sprijină în masă. Criza politică se dovedește a fi mai complicată decât s-ar putea anticipa.
Barometrul mai arată că 65,6% dintre români doresc ca viitorul guvern să continue pe un curs pro-european și pro-occidental. Totuși, 26,2% se opun acestei direcții, iar peste 8% au ales să nu răspundă. Susținerea pentru integrarea europeană este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, a celor cu studii superioare și a locuitorilor din București. Îngrijorător este faptul că procentul celor care contestă această orientare se apropie de cel al cetățenilor care ar susține o ieșire din Uniunea Europeană.
Această realitate face ca analiza politică să fie și mai complexă și mai tensionată. Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice cu 1.100 de adulți, având o marjă de eroare de plus/minus 3% și un nivel de încredere de 95%.
În concluzie, situația politică din România se află într-un moment critic, cu un electorat divizat și opțiuni variate, iar viitorul nu pare să fie deloc simplu.
