Banca Națională a României (BNR) lansează un avertisment clar: populația trebuie să fie pregătită pentru eventualități care ar putea afecta accesul la serviciile financiare digitale. Pe fondul amenințărilor cibernetice tot mai complexe și a incertitudinilor geopolitice, autoritățile monitorizează cu atenție reziliența sistemului bancar românesc.
Numerarul, o rezervă de siguranță
Deși mesajul BNR nu trebuie să incite la panică, realitatea este că sistemul bancar, deși stabil, nu este infailibil. Este esențial ca fiecare român să aibă la dispoziție o rezervă rezonabilă de numerar pentru a face față unor situații neprevăzute. Acest avertisment nu înseamnă, însă, că trebuie să ne retragem economiile din conturi sau să păstrăm sume mari de bani acasă. Idealul este un echilibru între utilizarea serviciilor bancare moderne și menținerea unei mici rezerve de numerar.
Digitalizarea a transformat radical modul în care românii își gestionează finanțele. Plățile cu cardul, transferurile online și aplicațiile de mobile banking sunt acum norma. Totuși, dependența de infrastructura tehnologică vine cu riscuri. Funcționarea eficientă a plăților electronice depinde de o serie de sisteme interconectate: infrastructura băncilor, conexiunile de comunicații, terminalele comercianților și sistemele de procesare a tranzacțiilor. Orice incident cibernetic major sau o defecțiune tehnică ar putea lăsa temporar unele servicii fără acces.
În astfel de momente, numerarul devine o soluție viabilă pentru achiziționarea alimentelor, medicamentelor sau a combustibilului. De aceea, BNR recomandă o abordare prudentă: nu este vorba despre retragerea tuturor economiilor, ci despre asigurarea unei sume suficiente pentru a face față unor eventuale crize.
Sistemul bancar românesc, în siguranță
Informațiile privind siguranța sistemului bancar românesc sunt îmbucurătoare. Cele mai recente exerciții de testare a stresului din perspectiva riscurilor cibernetice nu au dezvăluit vulnerabilități semnificative în rândul instituțiilor de credit evaluat. Băncile sunt pregătite să implementeze planuri de continuitate și măsuri speciale în situații de criză, asigurându-se că pot reacționa prompt în fața incidentelor ce afectează infrastructura informatică.
BNR își îndeplinește rolul de supraveghetor prin monitorizarea constantă a riscurilor, evaluarea incidentelor raportate și efectuarea de inspecții. De asemenea, atenția se îndreaptă și asupra efectelor digitalizării, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale în domeniul financiar. Începând cu 2024, instituțiile financiare vor participa la exerciții complexe simulate, menite să testeze reacțiile în fața atacurilor cibernetice, pregătind astfel un răspuns adecvat la amenințările emergente.
Cu toate că plățile electronice câștigă tot mai mult teren, numerarul rămâne o constantă în economia românească. La finele anului 2024, circulația numerarului a atins aproximativ 120,3 miliarde de lei, cu o disponibilitate de 98%. Rețeaua de bancomate deservește circa 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Deși în mediul urban accesul la ATM-uri este generalizat, în zonele rurale, situația este diferită, ceea ce face ca numerarul să rămână o opțiune importantă.
Rezervele, o măsură de precauție
Nu se recomandă păstrarea unor sume mari de bani acasă, având în vedere riscurile implicate. Numerarul este vulnerabil la pierdere, furt sau distrugere în urma unor incidente neprevăzute. Astfel, esența mesajului BNR este clară: menținerea unei rezerve de numerar nu exclude utilizarea serviciilor bancare digitale, ci o completează, oferind o soluție de siguranță în fața eventualelor crize.
Depozitele eligibile beneficiază de protecție conform legislației, garantate până la 100.000 de euro pentru fiecare deponent la fiecare instituție de credit. Așadar, apelul la precauție nu este un semnal de alarmă, ci o invitație la responsabilitate. Sistemul bancar românesc este stabil, dar este esențial ca fiecare român să fie pregătit pentru orice eventualitate.
