Lia Savonea are o carieră îndelungată în sistemul judiciar românesc. Absolventă a Facultăţii de Drept, și-a început activitatea ca judecător la Judecătoria Sectorului 6 din Bucureşti — în 1996. De acolo a urcat treptat: Tribunalul Bucureşti, apoi Curtea de Apel Bucureşti, unde, începând cu 2012, a condus instanța ca președinte.
Nu s-a oprit aici. A ajuns membră a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde ulterior a deținut chiar funcția de președinte — o poziție cheie în definirea carierelor multor magistrați.
Din 2023, Savonea a fost promovată ca judecător la cea mai înaltă instanță: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), secția penală.
Și, în 2025, a fost votată președinte al ICCJ de către Secţia pentru judecători a CSM — cu 9 din 10 voturi.
De ce „Lia Savonea” nu e doar un nume — ci un simbol al controverselor
De-a lungul carierei, deciziile sale au generat indignare și dispute. Printre cele mai citate:
- A anulat rechizitoriul în celebrul dosar al „Revoluției” — acel dosar uriaș în care era inculpat fostul președinte.
- Într-un alt caz răsunător, a decis rejudecarea sentinței din dosarul Mario Iorgulescu — condamnat anterior definitiv la 13 ani și 8 luni pentru ucidere, după ce a condus beat și drogat.
- În trecut, ca judecător la Curtea de Apel, a semnat o sentință extrem de contestată: un bărbat acuzat de abuz sexual asupra unei minore (13 ani) a primit doar 8 luni cu suspendare. Motivarea: minoră nu ar fi reclamat fapta imediat. Această decizie a stârnit critici vehemente.
Astfel de cazuri i-au adus reputația de judecătoare „controversată”, „toxică” în ochii unor segmente largi din opinia publică.
Mai mult: procesul prin care a ajuns la șefia ICCJ a fost contestat — unii observatori semnalând că selecția a fost organizată cu mult înainte de termen și cu un singur candidat înscris, ceea ce ridică semne de întrebare privind legitimitatea și transparența procedurii.
Criticii o acuză de legături cu structuri cu influență, de protejarea unor interese vechi în justiție, și de o atitudine care, spun ei, subminează încrederea publicului în sistemul de drept.
Context actual și reacțiile declanșate
Recent, după difuzarea investigației documentare Recorder – Justiție capturată, numele Liei Savonea a revenit în prim-plan ca simbol al discuției despre „justiție capturată”. Într-o declarație publică, Savonea a respins acuzațiile, vorbind despre o „campanie de delegitimare” și argumentând că acuzațiile sunt bazate pe declarații anonime și insinuări.
Indiferent de punctul de vedere, nu se poate nega rolul său central: deciziile ei influențează procese cu miză uriașă — și implicit, percepția publică despre puterea judiciară.
Postarea asta nu e o condamnare automatizată — e o expunere. O invitație să ne uităm, cu ochi deschiși, la cine ajunge în fruntea justiției și la ce consecințe au deciziile ei. E o chemare la conștientizare — pentru că atunci când „dreptatea” devine negociabilă, societatea întreagă e în joc.
