Virusul West Nile (WNV) este un arbovirus — adică un virus transmis prin vectori, în special ţânţari. Acest virus se transmite de la un ţânţar infectat la om prin înțepătura lui. Oamenii nu transmit virusul mai departe. De regulă virusul are o evoluție ușoară sau chiar fără simptome, dar în unele cazuri poate duce la boli grave (de exemplu meningită sau encefalită).
Cine sunt persoanele cele mai vulnerabile
Acestea sunt grupurile care riscă cel mai mult complicaţii:
- Vârstnici (în special cei peste ~60 de ani)
- Persoane care au alte boli cronice (diabet, boli cardiace, hipertensiune, insuficiență renală etc.)
- Persoane cu imunitate redusă
- Copii (deși cazurile severe la copii sunt mai rare decât la vârstnici)
Motivele principale: organismul are mai puțină capacitate de a controla infecția, riscul de evoluție spre forme severe este mai mare, iar recuperarea poate fi mai dificilă.
Cum se manifestă și cât de periculos poate fi
Cele mai frecvente simptome, dacă apar, sunt asemănătoare unei gripe: febră, oboseală, dureri musculare, dureri de cap. Majoritatea persoanelor infectate fie nu au simptome, fie au simptome ușoare.
Dar:
- Există forme neuroinvazive (virusul invadează sistemul nervos central) – meningită, encefalită, paralizie — care pot produce sechele permanente sau pot fi fatale.
- Dacă persoana are deja afecțiuni cronice, boala se poate agrava rapid.
- Tratamentul este în mare parte de susținere (gestionarea simptomelor), nu există un tratament antiviral specific (contra WNV) aprobat pe scară largă.
Situația recentă în România: cifre și ce s-a raportat
Iată ce s-a raportat de autoritățile sanitare până acum:
- În sezonul estival al verii 2024, între 3 iunie și 26 septembrie, au fost 73 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România, dintre care 65 confirmate şi 8 probabile. Au decedat 9 persoane.
- Într-un raport mai târziu (31 octombrie 2024), INSP a anunțat că au fost 103 cazuri în total (75 confirmate, 28 probabile), și 20 de decese.
- Cele mai multe cazuri și decese au fost înregistrate la grupa de vârstă 70-79 ani și 60-69 ani. De exemplu, în raportul cu 103 cazuri, 31 dintre aceste cazuri au fost în grupa 70-79 ani și 27 în grupa 60-69 ani.
- În sezonul 2025, până pe 18 septembrie, au fost raportate 30 de cazuri de infecție (29 confirmate, 1 probabil). Nu am găsit încă confirmarea (în sursele verificate) a numărului de decese asociate acestui număr, ceea ce poate însemna că decesele nu au fost raportate sau nu au fost multe.
Ce putem face pentru prevenire
Este foarte important să ne protejăm, mai ales dacă suntem în zone cu ţânţari sau cu apă stătătoare, în sezonul cald. Iată câteva măsuri sugerate de INSP:
- Purtaţi îmbrăcăminte care acoperă cât mai mult corpul: mâneci lungi, pantaloni lungi.
- Utilizarea de repelente pentru ţânţari.
- Folosirea plaselor de protecție la ferestre, uşi.
- Eliminarea sau gestionarea locurilor cu apă stătătoare (bălți, recipiente, coșuri, jgheaburi etc.) pentru a reduce zonele de reproducere ale ţânţarilor.
- Femeile gravide și persoanele cu boli cronice ar trebui să fie deosebit de atente și să consulte medicul dacă apar simptome sugestive (febră, cefalee, confuzie etc.).
Virusul West Nile nu trebuie ignorat — deși nu toate infecțiile sunt grave, pentru cei în grupuri vulnerabile riscul este real. Informația, prevenția și reacția la primele semne sunt cheia.
