În ultima vreme, au apărut numeroase relatări despre presiunile fiscale făcute de ANAF asupra lui Klaus Iohannis în legătură cu un imobil din Sibiu, proprietate pe care instanțele au decis că a fost dobândită nelegal. Aceste evoluții au generat discuții aprinse în mediul public. Hai să vedem toate detaliile, ce riscă și ce trebuie să facă.
Care este situația concretă
- Imobilul în discuție se află pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 în Sibiu și a fost folosit ca spațiu comercial, generând chirii din 1999 până în 2015. Soții Iohannis au închiriat spațiul unei bănci comerciale.
- Instanțele au decis că acesta a fost dobândit fără titlu de proprietate valid. În 2015, Curtea de Apel Brașov a hotărât că imobilul aparține statului, pentru că proprietarul inițial nu mai avea moștenitori legali. Decizia a fost confirmată definitiv de instanțe superioare.
- ANAF a notificat familia Iohannis să plătească contravaloarea „lipsei de folosință” (adică ce s-ar fi câștigat din chirii) pentru perioada 1999-2015, actualizată cu inflația și dobânzi legale. Suma este de aproximativ 4,7 milioane de lei (echivalentul unui milion de euro).
Ce a făcut ANAF deja
- ANAF a emis somații și notificări către soții Iohannis pentru plata voluntară a sumei datorate, precum și pentru eliberarea imobilului.
- De asemenea, ANAF a procedat la preluarea jumătății de imobil pe care soții Iohannis o dețineau, în condițiile legii. Fiscul ar fi schimbat yala la spațiul respectiv, din cauza că familia Iohannis nu avea cheia.
Ce riscă sau ce urmează
- Dacă nu plătește suma solicitată, ANAF poate declanșa executarea silită, adică poate lua măsuri pentru a recupera banii prin confiscarea bunurilor sau alte proceduri legale.
- Eliberarea imobilului este de asemenea cerută — adică statul vrea să intre în posesia lui legală, după ce instanțele au decis că proprietatea îi revine.
- Totuși, anumite detalii legale continuă să fie contestate — de exemplu, actele de moștenire, calitatea actelor, suma exactă de recuperat etc.
Ce spun criticii și ce spun susținătorii
- Unii consideră că statul are dreptate să recupereze ceea ce s-a încasat ilegal de-a lungul anilor, plus dobânzi și penalități, ca un act de aplicare a legii și egalitate în fața legii.
- Alții spun că procedurile sunt complicate, că actele au fost încheiate într-un anumit context legal (chiar dacă ulterior s-a decis contrariul), și că suma cerută este foarte mare și presupune riscul unor efecte negative asupra imaginii, dar și personale.
Ce ar putea face Klaus Iohannis
- Să conteste modul de calcul al sumei datorate: cum s-au estimat chiriile, cât s-a reținut, cât s-a plătit deja, ce cheltuieli s-au dedus etc.
- Să negocieze plata într-o formă voluntară, dacă legea permite, pentru a evita controversa din executare silită.
- Să faciliteze accesul ANAF la imobil pentru predare, dacă actele instanței cer acest lucru.
- Să apeleze la justiție unde este cazul (în caz de neclarități procedurale).
