Recent au apărut informaţii potrivit cărora Compania Națională de Investiții (CNI) a folosit peste 66.000 de euro din bani publici pentru parfumarea sediului său central din Bucureşti, în intervalul 2022-2025. Este vorba de un contract de ambientare olfactivă care include aparate de odorizare închiriate, uleiuri esenţiale și mentenanță, scopul declarat fiind crearea unui mediu de lucru mai agreabil și eliminarea mirosurilor neplăcute (în special cele provenind din grupurile sanitare), într-o clădire unde unele birouri sunt legate prin holuri comune cu toaletele.
Ce a făcut CNI concret
- În 2022, au fost instalate aproximativ 30 de aparate de difuzare a parfumului, printre care două panouri electronice de dimensiune mare cu difuzoare de parfum.
- Birourile vizate sunt cele de la sediul central, unde există ~50 de birouri și 16 grupuri sanitare, plus holuri şi săli de şedinţă.
- În 2023, numărul aparatelor a crescut la 40, iar costurile au ajuns la ~83.600 lei. În 2024 şi 2025, costul anual a fost de ~91.200 lei. Totalul cheltuielilor pentru cei patru ani se ridică la ~329.900 lei, adică ~66.600 de euro.
- Firma care furnizează serviciile este MCM Creative Complex SRL, specializată în ambientare și odorizare, între alți clienți având și locaţii de lux.
Ce spune instituţia
CNI susține că serviciul a fost ales pentru a rezolva disconfortul olfactiv creat de faptul că unele birouri comunică prin holuri comune cu grupuri sanitare. De asemenea, instituția spune că alegerea închirierii aparatelor în regim de custodie a fost făcută ca să optimizeze costurile — achiziționarea ar fi presupus un cost inițial mai mare, iar mentenanța și consumabilele ar fi fost complicate de gestionat intern.
Critici și întrebări
- Suma este considerabilă pentru ceea ce pare un serviciu non-esențial. Mulţi cetăţeni consideră că astfel de cheltuieli sunt inadecvate, mai ales când alte instituții cer resurse pentru investiții de bază.
- Nu există rapoarte oficiale care să măsoare eficienţa acestui serviciu — nu se ştie cât de mult au crescut productivitatea, satisfacția angajaților sau al vizitatorilor în urma acestui ambient olfactiv.
- Modul de atribuire a contractelor – prin încredințare directă – ridică semne de întrebare privind transparența și oportunitatea acestui tip de cheltuială.
Posibile concluzii
- Nu există dovezi directe că este vorba de spălare de bani; mai degrabă pare un exemplu de exces de cheltuială publică și de prioritizare discutabilă.
- Este posibil ca decizia să fie influențată de dorința conducerii instituției de a crea o imagine mai plăcută, dar imaginea nu justifică întotdeauna costurile când aceste fonduri vin din buget public.
- Ar fi justificat un audit și o transparență mai mare – raport de eficienţă, analiza cost-beneficiu, alternative mai ieftine (ventilație mai bună, design, curățenie etc.).
