Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut vineri primele comentarii după ce Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat intrarea economiei românești în recesiune tehnică, marcată de o scădere a produsului intern brut în ultimele două trimestre. Bolojan a subliniat că această situație nu trebuie confundată cu o criză economică, ci reprezintă o transformare profundă a modelului economic național.
### O tranziție inevitabilă
Analizând contextul economic, premierul a afirmat că evaluarea situației actuale trebuie să fie realizată în raport cu anii 2024 și 2025, considerați parte a aceleași tranziții. Recesiunea tehnică ar fi, în opinia sa, rezultatul unei schimbări anticipate către un model bazat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplina fiscală. Bolojan a explicat că ajustările economice din 2025 sunt un răspuns necesar la renunțarea la un model bazat pe deficit și consum, un model care, deși părea generator de prosperitate, s-a dovedit a fi distructiv.
„Cresterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile unei revoluții rapide, în doar șase luni, a modelului economic care ne-a adus în această situație. Am început să ne desprindem de modelul bazat pe deficit și consum, care a fost o iluzie de prosperitate”, a declarat Bolojan.
### Recesiunea ca un cost necesar
Premierul a descris actuala contracție economică drept temporară și necesară pentru stabilizarea economiei. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va conduce, în final, către o economie solidă și o creștere sănătoasă, bazată pe ceea ce producem, nu pe împrumuturi tot mai mari și costisitoare”, a precizat acesta.
Bolojan a adus în discuție dezechilibrele bugetare și externe cu care se confruntă România în 2024. Deficitul bugetar a atins proporții alarmante, de aproximativ 8-9% din PIB, iar deficitul extern a fost de 8,2% din PIB. Deși stimulii fiscali ar fi trebuit să genereze o creștere economică semnificativă, realitatea a fost cu totul alta. „În 2024, am cheltuit mult, dar am crescut puțin”, a adăugat premierul.
Mai mult, datele INS sugerează că România a traversat o perioadă de recesiune tehnică și la începutul anului 2024, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. Bolojan a explicat că fondurile publice au fost direcționate către consum și cheltuieli rigide, lăsând în umbră dezvoltarea economică reală. „Consumăm mult, dar producem puțin. Aceasta este realitatea amară”, a spus premierul.
### Ajustările fiscale și perspectivele economice
În luna iulie a anului 2025, Guvernul a început un proces de consolidare fiscală, vizând reducerea deficitului bugetar. Bolojan a recunoscut provocările sociale și nemulțumirile generate de această corecție, dar a insistat asupra necesității sale. „Teoretic, o ajustare fiscală ar fi trebuit să încetinească economia, dar datele arată o evoluție stabilă”, a afirmat el.
Comparând anii 2024 și 2025, premierul a evidențiat contrastele: „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, dar impactul economic a fost modest, acumulând dezechilibre. În 2025, disciplina fiscală s-a tradus în aceeași creștere, dar susținută de investiții reale și factori structurali”.
Ilie Bolojan a subliniat că problema nu a fost lipsa fondurilor, ci modul în care acestea au fost utilizate. „Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare durabilă”, a concluzionat el, fără a lăsa loc de ambiguități.
În concluzie, premierul a reafirmat că perioada de ajustare economică este necesară pentru construirea unei economii mai solide și mai competitive, subliniind că România nu traversează o criză, ci o etapă de corecție economică vitală pentru viitorul său. Actuala recesiune tehnică este, așadar, văzută ca un pas temporar într-un amplu proces de reformă economică, orientat către stabilitate macroeconomică și creștere sustenabilă.
