O fostă judecătoare din Botoșani, Lăcrămioara Axinte, a înaintat o acțiune în justiție împotriva Universității București, cerând informații oficiale referitoare la parcursul academic al primarului Capitalei, Nicușor Dan. Procesul a fost înregistrat recent la Tribunalul Botoșani, instanță în care Axinte a activat înainte de pensionare.
Acțiunea sa se sprijină pe Legea 544/2001, care garantează accesul liber la informații de interes public. Nemulțumirea fostei magistrate provine din răspunsul considerat necorespunzător pe care l-a primit din partea Universității București. Axinte solicită detalii esențiale: a fost Nicușor Dan student la Facultatea de Matematică între 1989 și 1992 și a finalizat studiile? În plus, ea cere copii după foaia matricolă și diploma de licență.
Discrepanțe între informații publice
În declarațiile sale, Axinte a subliniat existența unor neconcordanțe între datele prezentate în diverse documente oficiale. Aceasta susține că există suprapuneri între perioadele de studii menționate în CV-ul lui Nicușor Dan și cele din alte surse. Concret, fosta judecătoare a identificat discrepanțe între informațiile disponibile pe site-ul unei campanii electorale și cele de pe pagina Camerei Deputaților. Interesul public pe care îl invocă Axinte nu este doar o simplă formalitate. Ea își justifică demersul prin dorința de a clarifica statutul academic al actualului primar al Capitalei.
Un context politic complicat
Lăcrămioara Axinte nu este străină de mediul politic, având în vedere că a fost propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. Această legătură cu arena politică adaugă un strat suplimentar de complexitate procesului, sugerând că intențiile sale ar putea depăși simpla căutare a adevărului academic.
Instanța va analiza acum cererea sa și va decide dacă Universitatea București este obligată să pună la dispoziție documentele solicitate sau dacă acestea sunt protejate de legislația privind datele personale. Răspunsul la această întrebare va avea implicații nu doar pentru Axinte, ci și pentru transparența informațiilor legate de funcționarii publici din România.
Această situație ridică semne de întrebare asupra modului în care instituțiile educaționale gestionează informațiile despre absolvenți. Într-o epocă în care transparența este esențială, cazul Axinte vs. Universitatea București devine un test pentru integritatea sistemului educațional românesc.
