Guvernul României se pregătește să implementeze o reformă radicală a sistemului de pensii, care va afecta profund categoriile profesionale ce beneficiau de pensionare anticipată la vârste cuprinse între 48 și 50 de ani. Premierul Ilie Bolojan a făcut aceste anunțuri într-o declarație oferită la Radio România Actualități, subliniind că actualul model de pensionare nu mai poate fi susținut economic și demografic.
### Ajustări necesare pentru un sistem viabil
Modificările propuse vor fi incluse într-un proiect legislativ distinct, ce va fi supus analizei publice după finalizarea reformei administrației publice. Obiectivul principal se concentrează pe corectarea fenomenului pensionărilor timpurii, care contribuie semnificativ la deficitul de forță de muncă din România. Bolojan a subliniat că, în prezent, sistemul permite pensionarea la vârste mult sub media europeană, ceea ce generează dezechilibre economice evidente. „Nu mai putem susține aceste practici. Este esențial să facem aceste corecturi, pentru că vorbim de o ajustare structurală, nu de o soluție temporară”, a afirmat premierul.
### Decline demografic și provocări economice
Argumentul principal al Guvernului constă în scăderea alarmantă a populației active. Premierul a subliniat că generațiile care intră acum pe piața muncii sunt cu mult mai reduse numeric decât cele care ies la pensie, ceea ce face vitală menținerea în activitate a persoanelor apte de muncă pentru o perioadă extinsă. Acest aspect devine crucial pentru asigurarea funcționării economiei și menținerea echilibrului bugetar. Reforma pensiilor se aliniază, de asemenea, unui pachet mai amplu de măsuri economice, care vizează stimularea forței de muncă și creșterea numărului de contribuabili. „Cei care lucrează sunt cei care susțin România”, a declarat Bolojan, justificând necesitatea limitării mecanismelor care facilitează ieșirea timpurie din activitate.
### Impactul asupra bugetului și investițiilor
Premierul a anunțat și urgența adoptării bugetului de stat pentru anul 2026, subliniind că o eventuală întârziere ar putea duce la pierderi semnificative, estimându-se că România ar putea pierde peste 200 de milioane de euro din fonduri europene. Anul 2026 este planificat ca un an dedicat investițiilor, cu un nivel superior mediei europene, Guvernul mizând pe diverse surse de finanțare, inclusiv fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fonduri de coeziune. Se preconizează că mai mult de jumătate din bugetul de investiții va proveni din bani europeni, în timp ce administrațiile locale vor beneficia de alocări financiare mai mari.
Propunerea de majorare a vârstei de pensionare deschide o dezbatere extrem de delicată, cu implicații directe pentru zeci de mii de angajați care, până acum, aveau oportunitatea de a ieși din câmpul muncii mai devreme decât este practicat în alte state europene. Aceste schimbări sunt de natură să transforme radical peisajul muncii din România, generând reacții diverse și, fără îndoială, controverse în societate.
