Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să acționeze în instanță Guvernul României și Ministerul Finanțelor, invocând neplata drepturilor salariale restante pentru magistrați. Această acțiune, depusă la Curtea de Apel București, este semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și reflectă o escaladare a tensiunilor dintre puterea judecătorească și cea executivă.
O acțiune fără precedent
Demersul juridic are în centru obligația autorităților de a plăti integral sumele restante datorate magistraților. Instanța solicită nu doar plata, ci și sancționarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor, în cazul în care aceste obligații nu sunt respectate. Conform documentului depus, ÎCCJ cere următoarele:
1. Obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026;
2. Emiterea actelor administrative și efectuarea demersurilor bugetare necesare pentru alocarea integrală a sumelor cerute;
3. Stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile, însoțit de amenzi pentru neîndeplinirea obligațiilor;
4. Aplicarea penalităților de 2% pe fiecare zi de întârziere.
5 miliarde de lei în joc
Bugetul pe 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, prevede aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, marcând o creștere de circa 50% față de anul precedent. Aceste fonduri sunt esențiale pentru achitarea drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești care au fost retroactive.
Tensiunile au crescut după deciziile din 2023, când ÎCCJ a decis, sub conducerea Corinei Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Aceste majorări au fost aplicate retroactiv, începând cu 2018, dar Guvernul a optat pentru amânarea unei părți din plăți, redirecționând fondurile către un pachet social de 1,1 miliarde de lei, inițiat de PSD.
Încălcarea statului de drept
ÎCCJ atrage atenția că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților și subminează principiile statului de drept. Într-o declarație recentă, instanța supremă a exprimat îngrijorare față de atitudinea Guvernului, care a adoptat măsuri sistematice ce restrâng drepturile judecătorilor.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Aceste măsuri de amânare unilaterală a obligațiilor legale sunt incompatibile cu ordinea juridică”, a subliniat ÎCCJ.
Acțiunea legală este o continuare a plângerii prealabile depuse de Lia Savonea împotriva măsurilor Guvernului, inclusiv a legii care vizează reducerea pensiilor. Aceasta inițiativă juridică ar putea avea repercusiuni majore asupra relațiilor dintre instituțiile statului, deschizând un nou capitol de tensiuni între Justiție și Executiv.
Bătălia dintre justiție și puterea executivă se intensifică, iar consecințele acestei acțiuni rămân de văzut. Însă cert este că magistrații nu mai sunt dispuși să accepte amânări și promisiuni fără acoperire.
