Foto Preluat Antena3
Ion Iliescu, prima voce a României post‑comuniste ca președinte ales democratic, a decedat pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, după o luptă cu o formă agresivă de cancer pulmonar, în spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București.
Admis în spital de la începutul lunii iunie 2025, diagnosticul a fost confirmat și evoluția bolii rapidă și critică. Pe 2 august, starea sa a atins faza critică, iar pe 4 august comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat s‑a reunit deja
Iliescu rămâne o figură centrală în istoria recentă a României. Născut pe 3 martie 1930 la Oltenița, el a preluat puterea imediat după căderea regimului Ceaușescu și a condus consiliul provizoriu FSN în decembrie 1989 . În mai 1990, a câștigat alegerile prezidențiale cu 85% din voturi, o victorie fără precedent în alegeri directe.
În timpul mandatelor sale (1990–1992; 1992–1996; 2000–2004), Iliescu a fost artizanul integrării României în NATO (2004) și semnatar al tratatului de aderare la Uniunea Europeană (ratificat în 2007).
Pe de altă parte, mandatul său nu a fost lipsit de controverse. A fost acuzat de implicare în reprimarea violentă a revoluționarilor din 1989 și protestatarilor din 1990, în special prin apelul făcut minerilor din Valea Jiului – așa-numite mineriade – pentru a restabili ordinea. S-au consemnat sute de victime, iar dosarele de crime împotriva umanității au rămas deschise, deși nu s-a ajuns la condamnare oficială.
Deși a negat implicarea directă, aceste episoade au marcat profund memoria colectivă românească. În deceniile următoare, opinia publică a rămas împărțită: pentru unii, Iliescu este un simbol al stabilității și orientării euro‑atlantice; pentru alții, rămâne un simbol al continuității sistemului comunist sub alt nume  .
Reacțiile oficiale au fost imediate și contrastante. PSD – partidul pe care l‑a fondat – a transmis mesaje solemne și laudative, amintindu‑l ca un lider empatic și figura centrală care a definit evoluția partidului și a țării în tranziție  . În schimb, USR a adoptat un ton critic, evocând rănile nerostite ale Revoluției și ale mineriadelor încă nerezolvate . PNL, prin vocea premierului Ilie Bolojan, a transmis un mesaj mai echilibrat, apreciind contribuția sa, dar afirmând că acum intră în istorie pentru a fi analizat cu luciditate .
Ion Iliescu s‑a retras din viața publică încă din 2017, apărând doar ocazional în contextul unor anchete judiciare legate de Revoluție. În ultimii ani, a publicat mesaje sporadice pe blog-ul său, ultima postare datând din mai 2025, când a felicitat pe Nicușor Dan pentru alegerea ca președinte al Bucureștiului, considerând victoria sa ca semn al dorinței civice pentru leadership responsabil.
Funeraliile de stat sunt în pregătire, coordonate de cancelaria prim‑ministrului, prin comitetul organizatoric înființat deja în 2024 pentru asemenea ocazii
Ion Iliescu pleacă după o viață și o carieră marcată de contradicții și semnificații majore. A fost liderul tranziției spre democrație și euroatlanticism, dar și un simbol controversat al continuității elitei comuniste. Moartea sa, pe 5 august 2025, marchează sfârșitul unei epoci și deschide o nouă etapă în privința reflecției asupra trecutului nostru recent.
