Curtea de Apel București a hotărât luni **să amâne pentru 16 ianuarie 2026 pronunțarea în procesul în care avocata AUR Silvia Uscov atacă numirea a doi judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) — Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Aceeași zi este programată și pentru o decizie crucială la CCR în legătură cu legea pensiilor magistraților, ceea ce face situația și mai tensionată și cu implicații politice și juridice importante pentru anul în curs.
În esență, avocata Uscov îl contestă pe fiecare dintre cei doi judecători pe motiv că nu îndeplinesc condiția de 18 ani vechime în activitate juridică sau în învățământul juridic superior, așa cum cere Constituția pentru a fi numiți în funcția de judecător constituțional. În argumentație s‑a susținut, de exemplu, că în cazul lui Busuioc activitatea juridică și cea academică însumează mult sub această perioadă prevăzută de lege.
Amânarea deciziei de către Curtea de Apel nu este o simplă formalitate: dacă instanța ar decide să suspende sau să anuleze decretul de numire, cei doi judecători nu ar putea participa la deliberările CCR, ceea ce ar putea afecta chiar ședința programată pe 16 ianuarie privind pensiile speciale ale magistraților și, implicit, intrarea în vigoare a noilor reguli.
Procesul nu a fost lipsit de tensiuni. La termenul din 5 ianuarie, între reprezentanții uneii părți și judecătoarea care conduce procedura a existat un schimb mai dur de replici, iar instanța a respins cererile de amânare suplimentare.
Cine judecă cazul
Magistratul care soluționează contestațiile este judecătoarea Olimpiea Crețeanu. Numele ei a apărut în presă și în trecut, după ce, în 2013, a decis achitarea în dosarul denumit „Mită la PSD”, în care erau implicați omul de afaceri Ioan Niculae și fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Cazul a stârnit atunci reacții diverse, iar anumite elemente procedurale privind cererea de abținere pe care ea însăși a formulat‑o au atras atenția observatorilor justiției, în condițiile în care judecata era extrem de mediatizată.
Contextul mai larg: pensiile magistraților
Amânarea pronunțării de către Curtea de Apel București coincide cu un alt moment fierbinte: CCR are stabilit tot pe 16 ianuarie 2026 termenul pentru a se pronunța asupra constituționalității noii legi privind pensiile magistraților. Aceasta vizează schimbări semnificative, inclusiv o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru magistrați și modificări ale drepturilor speciale de pensie.
Ședința CCR pentru acest act normativ a fost amânată de mai multe ori în 2025 din cauza lipsei de cvorum, ceea ce a dus la întârzieri și la prelungirea incertitudinii privind aplicarea noilor reguli la începutul anului 2026.
De ce contează acest dosar
Chiar dacă nu este fără precedent ca astfel de numiri să fie contestate, coincidența programării celor două decizii la aceeași dată creează un climat tensionat între puterea judecătorească și procesele politice și legislative. Un verdict în favoarea Uscov ar putea schimba componența CCR într‑un moment în care instanța este chemată să se pronunțe asupra unor norme importante pentru magistraturile din România.
Pe scurt, decizia de pe 16 ianuarie nu va fi doar despre legalitatea unor numiri: poate influența direct una dintre cele mai sensibile discuții publice din justiție în acest început de an.
