Românii care au activat profesional atât în țară, cât și în străinătate vor beneficia de un sistem de pensii complex, care reunește perioadele de asigurare din diferite state. Acest mecanism de coordonare permite celor care au lucrat în mai multe țări să își valorifice contribuțiile pentru a accesa dreptul la pensie.
Pensia internațională: un sistem fragmentat, dar eficient
Conceptul de „pensia internațională” nu se rezumă la o sumă unică provenită de la un singur stat, ci reprezintă o modalitate prin care contribuțiile din mai multe țări se cumulează pentru a determina drepturile pensionarilor. Fiecare stat implicat își stabilește și își plătește partea care îi revine, iar acest proces poate include atât pensii comunitare, cât și cele stabilite prin acorduri bilaterale cu țări precum Canada, Republica Moldova sau Israel.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice și informațiilor disponibile pe portalul oficial al Uniunii Europene, aceste reguli se bazează pe reglementările europene care coordonează sistemele de securitate socială. Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 sunt fundamentale pentru înțelegerea acestui sistem, care acoperă statele membre ale Uniunii Europene, dar și țări precum Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Vârstele de pensionare: o provocare internațională
Un aspect crucial de reținut este că vârstele de pensionare sunt variate de la o țară la alta. O persoană poate îndeplini condițiile de pensionare în România, dar să nu fi atins vârsta legală în alt stat unde a lucrat. În acest caz, partea de pensie din acel stat va fi disponibilă doar la îndeplinirea cerințelor legale specifice.
În România, conform Legii nr. 360/2023, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Totuși, pentru femei, această vârstă este atinsă gradual. Stagiul minim de cotizare este stabilit la 15 ani, iar stagiul complet la 35 de ani. O persoană care nu are 15 ani lucrați în România, dar care a contribuit și în alte țări, poate totuși să își combine perioadele de activitate pentru a îndeplini cerințele necesare acordării pensiei.
De exemplu, un român cu 10 ani lucrați în țară și 6 ani în străinătate poate beneficia de pensie, având în vedere cumularea acestor perioade. Este esențial de subliniat că România nu va plăti pensia pentru toți cei 16 ani, ci va calcula proporțional în funcție de reglementările specifice ale fiecărui stat.
Procedura de pensionare: pași esențiali
Cererea de pensionare trebuie depusă, de regulă, în țara de reședință a solicitantului. Dacă persoana locuiește în România, cererea se îndreaptă către casa teritorială de pensii corespunzătoare. În cazul în care solicitantul este stabilit în alt stat membru, poate depune cererea la instituția de asigurări sociale din acea țară, fără a fi necesară o vizită în România.
Pentru pensionare, documentele necesare includ formularul de cerere, detalii despre cariera de asigurat, declarații pe propria răspundere și diverse acte doveditoare, cum ar fi carnetul de muncă și documentele de studii. Este important de menționat că aceste cerințe pot varia în funcție de tipul pensiei solicitate.
România are acorduri bilaterale cu diverse state, inclusiv Macedonia, Turcia, Coreea de Sud și Israel, iar drepturile la pensie se stabilesc conform legislației fiecărei țări în parte. Contribuțiile efectuate în străinătate nu sunt recuperate prin rambursare, ci sunt valorificate în procesul de calcul al pensiei.
Portalul Your Europe subliniază că românii pot primi pensii separate din fiecare țară a Uniunii Europene în care au muncit cel puțin un an, odată ce ating vârsta de pensionare din statul respectiv. În cazul perioadelor mai scurte de un an, se pot aplica reguli speciale.
Este esențial ca persoanele apropiate de vârsta de pensionare să se informeze din timp. Procedura de pensionare poate fi îngreunată atunci când sunt implicate mai multe instituții din diferite state, iar datele de contact ale caselor teritoriale de pensii din România sunt disponibile pe site-ul CNPP.
Astfel, românii care au muncit în țară și în străinătate nu vor pierde perioadele de cotizare, dar trebuie să fie conștienți de complexitatea procesului și de legislația specifică fiecărei țări. Drepturile la pensie se analizează individual, în funcție de reglementările naționale și internaționale.