Funcționarii publici din primării critică dur noile măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan privind reforma administrației locale. Aceștia susțin că schimbările propuse transformă salarizarea într-un instrument de presiune politică și administrativă, într-un moment în care administrația publică locală are deja dificultăți în a funcționa eficient, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate ale țării.
Una dintre cele mai controversate prevederi este introducerea unor grile salariale standardizate, care se vor aplica în mod obligatoriu în primăriile care nu-și pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. Cu alte cuvinte, dacă o primărie depinde de bani de la bugetul de stat, angajații ei vor fi plătiți mai puțin decât cei din alte localități. Sindicatele acuză faptul că această măsură nu ține cont de realitățile economice și sociale diferite din fiecare localitate și nici de faptul că funcționarii publici prestează, în esență, aceleași servicii pentru cetățeni, indiferent de zona geografică.
O altă modificare importantă este plafonarea numărului de posturi din administrația locală, în funcție de populația fiecărei localități și de numărul autorizațiilor de construcție emise. Funcționarii atrag atenția că un astfel de criteriu matematic nu reflectă volumul real de muncă din primării și ignoră complet complexitatea activităților administrative. Spre exemplu, o comună mică poate avea proiecte europene în derulare sau probleme administrative complexe, dar, potrivit noilor reguli, va fi forțată să funcționeze cu un personal drastic redus. Aceasta ar putea afecta grav calitatea serviciilor oferite populației.
Reprezentanții sindicatelor au reacționat imediat, acuzând lipsa consultării reale cu actorii din sistem. Ei consideră că această reformă e impusă de sus, fără o analiză serioasă de impact și fără o etapă de dialog real cu cei care lucrează efectiv în administrație. În opinia lor, măsurile par mai degrabă o încercare de control politic mascat, prin limitarea bugetelor și personalului din administrațiile locale care nu se încadrează în standardele guvernamentale. Riscul, spun ei, este ca salariile și posturile să fie folosite ca arme de control, iar autonomia locală să fie, de fapt, subminată.
Criticii reformei mai susțin că aceste decizii pot avea efecte negative în lanț: demotivarea personalului, creșterea birocrației, pierderea specialiștilor din sistem și scăderea calității serviciilor oferite cetățenilor. În lipsa unor instrumente de sprijin pentru modernizarea administrațiilor mici, acestea vor rămâne în continuare dependente de finanțarea centrală și vor fi tot mai slab echipate să răspundă nevoilor comunității.
Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru eficientizarea sistemului bugetar și reducerea risipei. Premierul Bolojan a afirmat că reforma urmărește creșterea performanței și echilibrului fiscal, iar criteriile stabilite au în vedere o mai bună gestionare a resurselor publice. Totuși, reacția dură a angajaților din administrațiile locale arată că există un conflict între viziunea centrală asupra eficienței și realitatea de la firul ierbii.
Pentru mulți funcționari, aceste modificări nu par o reformă în interesul cetățeanului, ci mai degrabă o încercare de a uniformiza un sistem deja fragil, fără să se țină cont de diversitatea și complexitatea lui. Discuțiile sunt în plină desfășurare, iar sindicatele promit că nu vor accepta aceste schimbări fără o dezbatere reală.
