După ce o primă încercare de reformă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR) — deoarece Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a emis avizul la timp — guvernul a revenit cu un nou proiect.
Săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ asupra noii variante. În pofida asta, avizul având natură consultativă, guvernul a decis să meargă mai departe.
Vineri, 28 noiembrie 2025, proiectul actualizat a fost adoptat de Executiv şi trimis Parlamentului, anunţându-se că angajarea răspunderii să se facă marți, 2 decembrie.
Marți, 2 decembrie, guvernul — condus de Ilie Bolojan — şi-a asumat răspunderea parlamentară pentru legea reformei pensiilor magistraților. Forma finală a proiectului a fost prezentată fără acceptarea vreunui amendament. Rezultatul: toate cele 42 de propuneri ale opoziției au fost respinse.
Ce prevede proiectul aflat acum pe masa Parlamentului
Noua lege propune ca pensia de serviciu a magistraților să fie calculată ca 55 % din media indemnizațiilor brute şi sporurilor pe ultimele 60 de luni, cu limitarea pensiei nete la maximum 70 % din ultima remuneraţie netă.
Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat — până la standardul din sistemul public (în final 65 de ani) — iar vechimea totală minimă pentru pensionare devine 35 de ani (nu doar vechime ca magistrat).
Reformele intră într-un proces de tranziție etapizată, ceea ce înseamnă că schimbările nu se aplică imediat pentru toți, ci gradual.
Miza: de ce se grăbește guvernul
Această reformă este parte a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă legea nu e adoptată, România riscă să piardă circa 231 de milioane de euro din fondurile europene aferente.
Guvernul susține că măsura e necesară pentru a reduce inegalitățile, a adapta sistemul pensiilor speciale la realitatea economică și a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
Obstacole și provocări — ce urmează
Deși guvernul a reuşit să adopte proiectul şi să-şi asume răspunderea, proiectul poate fi din nou contestat la CCR. Dacă instanța declară legea neconstituțională, totul reîncepe de la zero. Radio România Internațional+1
O parte semnificativă a corpului magistraților, reprezentată şi de CSM, se opune reformei — considerând că modificările pun în pericol independența sistemului judiciar. The Romania Journal+2informat.ro+2
