Un document intern al Ministerului Afacerilor Externe confirmă că Irina Ponta, fiica fostului premier Victor Ponta, figura pe lista pasagerilor pentru zborul de repatriere organizat pe 6 martie. Aceasta informație contrazice flagrant declarațiile oficiale ale ministerului, care susținea anterior că numele său nu apărea pe nicio listă. Informația, dezvăluită în exclusivitate de Gândul, readuce în centrul atenției controversa care a generat acuzații grave și tensiuni politice.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a fost prinsă în mijlocul unei furtuni mediatice după ce Victor Ponta a declarat că fiica sa nu a reușit să urce în avionul de repatriere din cauza unei decizii luate de Oana Țoiu. Zborul era parte din Mecanismul European de Protecție Civilă, având ca traseu Oman – București.
Ministerul Afacerilor Externe a susținut inițial că Irina Ponta nu figura pe lista oficială a pasagerilor. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a afirmat că nu exista nicio cerere de asistență consulară din partea părinților acesteia. Însă, Gândul a intrat în posesia unei liste care include numele Irinei, ridicând astfel semne de întrebare asupra transparenței și corectitudinii procesului de repatriere.
Accesul la îmbarcare era rezervat cetățenilor care figurau în evidențele consulatelor României din Dubai și Oman, în special celor considerați prioritari. În zborul respectiv, au fost repatriați 127 de români, dintre care 95 erau minori. Informațiile sugerează că, pe lângă Irina Ponta, erau și alți călători care nu se încadrau în categoriile prioritare stabilite de autorități.
Victor Ponta a reacționat vehement, acuzând-o pe Oana Țoiu de abuz în serviciu și depunând o plângere la DNA. Conform declarațiilor sale, doamna Țoiu ar fi intervenit direct pentru a împiedica urcarea fiicei sale în autobuzul care ducea la zborul de repatriere. Ponta a descris cum, înainte de îmbarcare, Oana Țoiu a contactat consulul general și a cerut ca numele „Ponta” să fie exclus, invocând preocupări legate de imagine. „Nu a fost urcată în autobuz la cererea personală a Oanei Țoiu. Ne-au ajutat emiratezii. Statul român, nu”, a declarat fostul premier în emisiunea „Marius Tucă Show”.
În replică, Andrei Țărnea a respins acuzațiile, reiterând că Irina Ponta nu figura în evidențele consulare. „Numele cetățeanului la care faceți referire nu apare în sistem, și, nefiind în sistem, nu putea să fie pe nicio listă”, a explicat acesta.
Oana Țoiu a fost audiată în fața Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaților, unde a încercat să clarifice situația, susținând că incidentul a fost generat de o „comunicare paralelă” între personalul consular și autoritățile de la București. Aceasta a afirmat că un minor a apărut în spațiul consular fără a fi înregistrat formal, ceea ce a dus la necorelarea informațiilor.
Apariția documentului care confirmă prezența Irinei Ponta pe lista de repatriere amplifică scandalul și ridică întrebări asupra gestionării situației de către Ministerul Afacerilor Externe. Dacă informațiile se dovedesc a fi corecte, poziția oficială a MAE este serios contestată, iar scandalul devine din ce în ce mai complicat, afectând nu doar imaginea ministerului, ci și credibilitatea întregului sistem de repatriere în situații de criză.