România se află în fața unui adevărat test de reziliență. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este într-un stadiu critic, cu numeroase reforme încă în întârziere. Conform unei informări ce va fi discutată în cadrul ședinței de Guvern, țara noastră se confruntă cu 38 de ținte și jaloane neîndeplinite, iar penalizările ar putea depăși suma de 15 miliarde de euro.
Fondurile în risc
Această sumă enormă depășește chiar valoarea fondurilor rămase de încasat prin PNRR. Până în prezent, România a solicitat patru tranșe de plată și a reușit să încaseze 10,72 miliarde de euro, echivalentul a 50,08% din total. Această sumă include prefinanțarea, precum și fondurile provenite din primele cereri de plată. Totuși, ritmul de absorbție a acestor fonduri este alarmant.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a evidențiat că, din cele 45 de ținte și jaloane legate de reformele necesare, doar 7 sunt considerate finalizate. Restul, 38 de ținte, sunt încă în așteptare, ceea ce ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Guvernului de a gestiona această situație.
Reforme blocate
Dintre cele 38 de ținte restante, 14 sunt reforme cu un impact semnificativ, iar 11 dintre acestea necesită inițiative legislative. Aceste reforme, precum desemnarea zonelor de accelerare pentru investițiile în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, dar progresele sunt departe de a fi satisfăcătoare.
Alte reforme importante, cum ar fi reforma ANAF, care preconizează introducerea unui sistem de stimulare a funcționarilor pe baza performanțelor, rămân în așteptare. În plus, legea privind digitalizarea în cercetare și dezvoltare stagnează, iar renegocierea unor acte normative cruciale, cum ar fi legea salarizării unitare și măsurile de decarbonizare, se află într-o stare de incertitudine.
Este important de menționat că două acte normative pot fi adoptate prin hotărâri de Guvern, vizând strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice. Aceste măsuri ar putea preveni penalizări de sute de milioane de euro, dar depind de rapiditatea acțiunilor Guvernului interimar.
Presiune legislativă
Calendarul pentru trimiterea propunerilor legislative este extrem de strâns. Proiectele care au primit aviz favorabil de la Comisia Europeană trebuie depuse până la 15 mai 2026, cele care așteaptă opinia acesteia până la 22 mai 2026, iar cele aflate în renegociere până la 31 mai 2026. Această presiune suplimentară complică și mai mult situația Guvernului, având în vedere că multe reforme necesită acord politic și vot în Parlament.
Consecințele neîndeplinirii reformelor sunt alarmante. Impactul estimat al nefinalizării reformelor cu efect semnificativ poate ajunge la peste 7,5 miliarde de euro, iar celelalte 24 de ținte restante pot genera penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro. Chiar dacă nu toate aceste măsuri necesită acte normative noi, finalizarea lor este esențială pentru a respecta angajamentele asumate.
Documentul ce ajunge pe masa Guvernului subliniază necesitatea urgentă de a accelera măsurile și de a intensifica implicarea coordonatorilor responsabili. Dacă România nu reușește să implementeze reformele la termen, riscul de penalizări substanțiale devine din ce în ce mai real, iar fondurile europene esențiale pentru dezvoltare și investiții ar putea fi pierdute.
