Astăzi, România se află în fața unei provocări majore, cu un impact financiar semnificativ: procesul intentat de Pfizer, în care compania farmaceutică cere daune de 564 de milioane de euro. Aceasta reprezintă jumătate de miliard de euro și marchează un moment crucial în relația dintre țara noastră și un gigant al industriei farmaceutice.
Conflictul a fost generat de comanda de aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-Covid, pe care România a decis să nu le mai accepte în 2023, având deja un stoc considerabil de vaccinuri. Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a subliniat, în cadrul unei emisiuni televizate, că dozele respective nu fuseseră nici măcar produse, ceea ce face și mai absurdă situația actuală. În fața Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles, procesul a debutat astăzi, cu termene programate aproape zilnic până la sfârșitul lunii. Discuțiile vor avea loc între reprezentanții Pfizer și cei ai României, fiecare parte având argumente de prezentat.
Decizia de a refuza aceste doze de vaccin a fost rezultatul unei analize atente a situației. România a comandat inițial peste 94 de milioane de doze, iar după realocările făcute de producători, a rămas cu o obligație de cumpărare de aproximativ 80 de milioane de doze, dintre care 70% erau de la Pfizer. În realitate, doar 37 de milioane de doze au fost recepționate, dar utilizarea efectivă a fost sub 50%, cu aproximativ 17 milioane de doze administrate.
Rafila a explicat că, în urma unei evaluări, s-a decis că acceptarea acestor doze ar fi fost o eroare strategică. „Era evident că nu puteam să primim, să plătim și apoi să aruncăm vaccinurile”, a spus el, subliniind că această situație nu era singulară, Polonia confruntându-se cu o solicitare similară din partea Pfizer, dar pentru o cantitate dublă.
Fostul ministru a accentuat că Ministerul Finanțelor este reprezentantul României în acest litigiu și că există speranțe pentru o rezolvare favorabilă. Rafila a menționat că eficacitatea vaccinului s-a diminuat semnificativ, comparativ cu momentul semnării memorandumului, ceea ce complică și mai mult poziția companiei farmaceutice. El a subliniat că au fost purtate nenumărate discuții cu reprezentanții Pfizer și cu cei ai Comisiei Europene, dar fără a ajunge la o soluție acceptabilă.
Un alt aspect important este că, în cadrul acestui litigiu, se află și o anchetă penală la Direcția Națională Anticorupție, care ar putea scoate la iveală detalii despre circumstanțele în care s-au făcut aceste comenzi. Rafila a explicat că trebuie să existe o evaluare corectă a ritmului de utilizare a vaccinului în momentul în care s-a semnat memorandumului.
Pe lângă Pfizer, Rafila a adus în discuție și cazul companiei Moderna, care a renunțat benevol la obligațiile contractuale fără a solicita despăgubiri. Aceasta ar putea ridica întrebări despre modul în care au fost gestionate relațiile contractuale cu diferiți furnizori de vaccinuri în contextul crizei sanitare.
România se află acum într-o situație delicată, cu un proces care ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului său. Pe măsură ce zilele de judecată se succed, atenția se concentrează asupra modului în care va evolua acest conflict, dar și asupra repercusiunilor pe termen lung pentru politica de sănătate publică din țară.
