Guvernul României ia o decizie drastică, menită să schimbe radical perspectiva pensionării pentru angajații din sistemul de apărare și ordine publică. În cadrul ședinței Executivului din 12 ianuarie 2026, coaliția de guvernare, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, a propus un proiect legislativ care prevede majorarea vârstei de pensionare pentru personalul Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
Această măsură, departe de a fi o simplă reformă, se dovedește a fi un compromis menit să limiteze cheltuielile bugetare. În loc să recurgă la tăierea salariilor cu 10% sau la concedieri în masă, guvernul a ales să împovăreze și mai mult angajații din aceste structuri, care deja se confruntă cu presiuni semnificative.
În prezent, angajații din aceste instituții pot ieși la pensie la vârsta de 48 de ani. Proiectul de lege propus preconizează o creștere a acestui prag, iar discuțiile în cadrul guvernului sugerează o urgență în implementarea acestei schimbări. Ilie Bolojan, liderul coaliției, a cerut să se finalizeze actul normativ până la sfârșitul săptămânii viitoare, subliniind necesitatea unor simulări tehnice pentru a determina exact cu cât trebuie majorată vârsta de pensionare.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat că aceste simulări sunt esențiale pentru a calcula impactul financiar al modificărilor propuse. Conform declarațiilor sale, majorarea vârstei de pensionare este o soluție acceptată de coaliție pentru a evita măsuri drastice care ar afecta salariile sau numărul angajaților. Este o încercare de a răspunde presiunilor economice fără a provoca o revoltă în rândul personalului.
„Lucrăm la un proiect de lege, împreună cu Ministerul de Interne, pentru creșterea vârstei de pensionare. Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie salariu, să nu taie din numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la efort, prin creșterea vârstei de pensionare,” a declarat Miruță, subliniind că propunerea va afecta și structurile SRI și SPP.
Nimeni nu contestă necesitatea de a ajusta cheltuielile publice, dar această soluție ar putea fi o lovitură dură pentru cei care au dedicat o parte semnificativă a vieții lor apărării și securității naționale. Cu toate acestea, executivul pare să fi ales calea ușoară, sacrificând confortul și securitatea financiară a zecilor de mii de angajați din aceste domenii în numele unei economii superficiale.
Deși guvernul își justifică deciziile printr-o aparentă responsabilitate fiscală, impactul asupra vieții acestor români este considerabil. Angajații din aceste instituții sunt deja supuși la stres și riscuri profesionale, iar acum sunt condamnați să muncească mai mult, fără a avea certitudinea unei pensii decente la final de carieră.
În concluzie, măsura nu doar că agravează problemele cu care se confruntă angajații din sistemul de apărare și ordine publică, dar ridică și semne de întrebare asupra direcției în care se îndreaptă România. Guvernul pare să ignore nevoile populației pentru a-și satisface agenda economică, iar consecințele vor fi resimțite de toți cei implicați.
