România, țara care a suferit o exod masiv de populație, se află acum într-un paradox: românii din străinătate, în special din Italia, aleg să se întoarcă. Fenomenul, observat cu interes de presa italiană, sugerează o dorință profundă de a reintra în comunitatea natală, în ciuda provocărilor economice și sociale de acasă.
Întoarcerea acasă: dorințe și realitate
Sebastian Jitaru a petrecut șapte ani în Italia, unde a învățat meseria de viticultor. Acum, la Botoșani, își conduce propria cramă de vinuri ecologice și își exprimă satisfacția pentru oportunitățile pe care le găsește în România. „Aici sunt oamenii noștri. Nu vrem o viață în altă parte”, afirmă el cu convingere. Această tendință este susținută de povestea lui Ilea Olimpiu din Cluj-Napoca, care, după zece ani la Roma, a decis să revină: „Aici câștig aproape 3000 de euro, iar copiii mei cresc în România”.
În Transilvania, un grup de familii care au trăit zeci de ani în Barcelona s-a întors în Sâncraiu, subliniind faptul că dorința de a reveni acasă este contagioasă. Costantin Neagu, care a muncit în agricultură în Spania, recunoaște că pandemia a fost catalizatorul deciziei de întoarcere: „Experiența din Spania ne-a schimbat, dar aici, în România, ne regăsim rădăcinile”. Deși au devenit antreprenori și au construit o nouă viață, ei recunosc că salariile din România sunt încă o problemă.
Întorcerea la rădăcini: o poveste comună
Adrian, Renate și fiul lor Aaron au avut un parcurs similar, având în spate o migrație în Barcelona și Londra. Renate își remarcă bucuria de a se întoarce la natura și tradițiile copilăriei sale. De asemenea, Valentin Marmolach, întors din Spania, și-a deschis un service auto, dar susține că îi lipsește marea. Aceste povești de întoarcere subliniază dorința românilor de a se reconecta cu identitatea națională, chiar și în fața dificultăților economice.
Florin Fonta, care a ajuns în Barcelona în 1999 fără viză, își amintește anii dificili trăiți în clandestinitate. După o lungă luptă, familia sa s-a reunit și s-a întors în România în 2022. Cu toate că fiul său a rămas în Spania, Florin își manifestă empatia față de migranții care continuă să emigreze: „Știm ce înseamnă să emigrezi, unii uită”.
România, o țară în schimbare
Între 2022 și 2024, România a primit aproape 200.000 de noi locuitori, inclusiv din Nepal, Sri Lanka și Turcia. În plus, peste cinci milioane de refugiați ucraineni au tranzitat țara, iar 106.000 au ales să rămână. Aceste cifre indică nu doar o repatriere, ci și o diversificare a populației. Însă provocările legate de integrarea noilor veniți persistă. Fawzia Rehejeh, revenită din Siria, remarcă discriminarea la care sunt supuși migranții: „Există puțină curiozitate față de culturile străine”.
Pe de altă parte, Armando Larry Penanjo, venit din Camerun, laudă România pentru comunitatea primitoare: „Oamenii m-au făcut să mă simt ca acasă”. Această dualitate între deschiderea față de diversitate și prejudecățile existente conturează un peisaj complex al imigrației în România.
În concluzie, România se transformă, iar românii care aleg să se întoarcă, în ciuda dificultăților, subliniază o dorință profundă de a reconstrui legăturile cu țara natală. O țară care, deși a evoluat, încă se luptă cu lipsurile în infrastructură și servicii. Fenomenul întoarcerii nu face decât să adâncească discuțiile despre identitate națională, comunitate și provocările viitoare.
