România și-a îndreptat privirea spre Spania, dar acum se întoarce acasă. În ultimele două decenii, Spania a fost pentru români ceea ce America a reprezentat pentru generațiile anterioare — un refugiu economic, o șansă la o viață mai bună. La apogeul acestui exod, în 2012, aproape 800.000 de români trăiau pe teritoriul iberic, constituind cea mai mare comunitate de imigranți. Această realitate se schimbă drastic.
O migrație inversă
Astăzi, cifrele vorbesc de la sine. Conform Institutului Național de Statistică din Spania, la sfârșitul lui 2025, numărul românilor stabiliți în Spania a scăzut la 609.270, accentuând o tendință alarmantă. În perioada 2024-2025, un număr de 11.193 de români au decis să părăsească Spania, iar această migrație inversă nu pare să se oprească. Fenomenul nu este generat de o criză economică spaniolă, ci de o Românie în ascensiune.
Economia românească a intrat într-o epocă de aur, așa cum o caracterizează Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Datele Băncii Mondiale arată o creștere impresionantă a PIB-ului pe cap de locuitor, de la 13.313 dolari în 1990 la 40.666 dolari în 2023. Acest salt economic plasează România într-o competiție directă cu Spania, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 47.142 dolari.
În plus, Eurostat evidențiază o creștere de 138% a PIB-ului per capita românesc în ultimul deceniu, comparativ cu 45% media UE și 41% în Spania. Rata șomajului din România a ajuns la 5,6%, sub media europeană, în contrast cu 12,2% în Spania. Această realitate economică solidă a devenit un magnet pentru românii care își doresc să revină acasă.
Mobilitate crescută și oportunități noi
Intrarea României în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025 va facilita și mai mult această migrație. Granițele care odată păreau insurmontabile devin din ce în ce mai puțin relevante, iar românii își pot planifica viitorul cu mai multă ușurință. Evoluțiile din economia românească sunt susținute de reformele implementate după 1989, care au condus la o creștere economică excepțională.
Cu toate acestea, plecarea românilor din Spania generează o problemă reală pentru sectorul construcțiilor. Această industrie, care se baza pe forța de muncă românească, se confruntă acum cu o criză acută de muncitori. Zidarii, tâmplarii, electricienii și instalatorii — meserii esențiale pe șantierele spaniole — sunt tot mai greu de găsit. Tinerii spanioli refuză aceste locuri de muncă, iar alternativa nu se conturează.
Sectorul construcțiilor din Spania se află într-o situație precariousă, iar lipsa de forță de muncă românească va avea efecte pe termen lung. Într-o lume în care economia globală este interconectată, migrarea românilor nu este doar o chestiune de alegere personală, ci o provocare pentru întreaga industrie spaniolă.
