Recent, Diana‑Anda Buzoianu, ministrul mediului, ape- şi pădurilor, a anunţat un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică Codul silvic şi introduce regim penal pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spaţiile verzi urbane, adică din intravilanul localităţilor.
În esenţă: dacă se taie sau distruge vegetaţia arboreală din intravilan – în zone de spaţiu verde, parcuri, curţi construite –, fără autorizaţie legală, va putea fi infracţiune.
Ce prevede proiectul
- Fapte precum tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetaţiei forestiere din spaţii verzi urbane (cu suprafaţă > 500 mp) să devină infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul este domeniu public sau privat.
- Eliminarea lacunelor legislative: până acum, în unele cazuri, terenurile intravilane în categoria „curți-construcţii” nu intrau sub sancţiunile silvice, ceea ce genera impunitate.
- Motivaţie: protejarea spaţiilor verzi din oraşe, reducerea efectului de „insula de căldură”, îmbunătăţirea calităţii aerului şi sănătăţii publice.
De ce e o veste bună
- Pe de o parte, pentru locuitorii oraşelor: arborii şi spaţiile verzi nu mai sunt doar „nice to have”, ci protejate cu adevărat prin lege.
- Pe de altă parte, semnalează că autorităţile recunosc degradarea spaţiilor verzi urbane ca problemă reală şi îşi asumă intervenţia legislativă. Buzoianu a declarat: „Nu putem vorbi despre oraşe sănătoase atâta timp cât legislaţia permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi.”
- Este un pas concret înspre responsabilizarea celor care administrează sau exploatează terenuri urbane – dacă legislaţia devine eficientă, vigilenţa comunităţii şi sancţiunile pot reduce tăierile ilegale sau arbitrare.
Ce urmează şi la ce să fim atenţi
- Proiectul trebuie să parcurgă procedura de aprobare, să fie publicat şi să intre în vigoare efectiv.
- Va conta modul în care va fi aplicată legea: controlul, monitorizarea, sancţiunile efective, dar şi dacă resursele – umane şi tehnice – vor fi suficiente.
- Comunităţile locale, primăriile şi autorităţile de mediu trebuie să colaboreze; fără implicare locală, legea rămâne doar pe hârtie.
- Există riscul ca tăierile să se mute spre zone mai puţin vizibile sau să apară excepţii (tăieri „legalizate” după ce arborii au fost deja afectaţi). Vigilenţa civică rămâne esenţială.
În concluzie: iniţiativa este un semnal clar că protecţia spaţiilor verzi urbane devine prioritate legislativă. Dacă aplicarea se va face eficient, oraşele vor beneficia de un cadru mai puternic pentru păstrarea arborilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
