Ungaria surprinde adesea prin poziţia sa mai puţin aliniată faţă de majoritatea statelor din Uniunea Europeană când vine vorba de relaţia cu Rusia — iată câteva dintre motivele cheie pentru care pare să aibă o legătură mai strânsă decât alţii.
1. Dependenţa energetică
Un element esenţial este dependenţa Ungariei de Rusia în domeniul energiei. Ţara importă o parte semnificativă din gazul şi petrolul său din Rusia. Această dependenţă creează o legătură economică şi strategică care reduce gradul de libertate pe care Ungaria îl are în a se îndepărta de Rusia. De exemplu, Budapesta continuă să cumpere cantităţi mari de gaze ruseşti, în timp ce alte ţări occidentale încearcă să reducă astfel de legături.
Din acest motiv, chiar dacă este membră NATO şi UE, Ungaria are un interes concret să menţină relaţii funcţionale cu Rusia.
2. Politica externă şi „orientarea spre Est”
Sub conducerea Viktor Orbán, Ungaria a adoptat o politică externă care acordă o importanţă crescută relaţiei cu Estul (inclusiv Rusia şi China). În 2010, Orbán a lansat oficial strategia de „Deschidere către Est” care vizează să diversifice alianţele şi parteneriatele considerate tradiţional „occidentale”.
Această abordare explică de ce Ungaria se abate uneori de la linia comună a UE: nu este vorba neapărat de proRusia în sens ideologic, ci de o logică de independenţă relativă şi de prioritizare a propriilor interese strategice.
3. Istorie şi context regional
Experienţa Ungariei în perioada sovietică şi de după generează două efecte: pe de o parte, o memorie historică care ar putea sugera o prudenţă faţă de Rusia; pe de altă parte, o conştientizare pragmatică că relaţia actuală cu Rusia este una de putere şi interdependenţă – de aceea Ungaria preferă să gestioneze direct relaţia, fără să se lase complet ghidată de alţii.
4. Divergenţă faţă de aliaţi în războiul din Ucraina
Cu ocazia invaziei ruse în Ucraina, Ungaria s-a remarcat prin faptul că nu s-a alăturat cu aceeaşi hotărâre ca majoritatea ţărilor UE sancţiunilor împotriva Rusiei şi a adoptat o poziţie mai rezervată.
Ungaria argumentează că interesele sale economice şi de securitate naţională o obligă să procedeze altfel — spre exemplu evitând să devină dependentă de decizii externe care ar putea să afecteze direct costurile energetice sau stabilitatea internă. Această poziţie îi creează imaginea de „apropiere” faţă de Rusia.
5. „Indicele” strategic al Kremlinului
Conform unor analize, Rusia vede în Ungaria un „punct de sprijin” în cadrul UE şi NATO — ţară membră a acestor organizaţii, dar care nu urmează întotdeauna linia comună faţă de Moscova. Această realitate oferă Rusiei un canal de influenţă mai uşor şi un exemplu pentru alte ţări care ar putea să adopte poziţii similare.
Deci, de ce pare Ungaria mai „apropiată” de Rusia decât alte ţări europene? Pe ansamblu, din cauza unei combinaţii de factori: dependenţa energetică, strategia de politică externă orientată spre diversificare şi Est, contextul istoric, divergenţa faţă de politica majorităţii partenerilor europeni în criza Ucraina – şi percepţia că Rusia vede în Ungaria un aliat util pentru scopurile sale.
