Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a lansat un apel categoric la Conferința de Securitate de la München, cerând activarea articolului 42(7) din Tratatul Uniunii Europene, clauza de apărare reciprocă. În plus, a solicitat o reformă radicală a mecanismelor de decizie în domeniul securității, pledând pentru trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată.
„Apărarea reciprocă nu este o alegere, ci o obligativitate pentru Uniunea Europeană. Aceasta este stipulată clar în tratatul nostru, prin articolul 42(7). Avem datoria colectivă de a ne susține în fața agresiunilor. Unul pentru toți și toți pentru unul”, a declarat cu tărie von der Leyen.
### Articolul 42(7): Securitate în vremuri de incertitudine
Articolul 42(7) din Tratatul Uniunii Europene stipulează că, în caz de agresiune armată asupra unui stat membru, celelalte state au obligația de a oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele disponibile. Pe fondul unei scăderi a implicării Statelor Unite în Europa, această clauză a fost identificată de anumiți lideri ca o posibilă soluție alternativă pentru securitatea continentului.
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut și el ideea, cerând discuții aprofundate pe subiect în cadrul aceleași conferințe. Von der Leyen a subliniat necesitatea ca Uniunea să acționeze „mai rapid și mai decisiv”, ceea ce ar putea implica renunțarea la regula unanimității în domenii sensibile.
### Votul cu majoritate calificată: o schimbare necesară
Votul cu majoritate calificată (QMV) prevede ca 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii, să susțină o propunere pentru a fi adoptată. Acest mecanism ar putea elimina blocajele create de veto-ul unui singur stat, fenomen frecvent întâlnit în trecut în chestiuni delicate, precum extinderea Uniunii Europene.
Pentru România, o astfel de reformă ar putea facilita adoptarea rapidă a deciziilor în materie de securitate europeană, fără a mai depinde de acordul unanim al tuturor statelor membre. Președinta Comisiei Europene a recunoscut o realitate cruntă: Europa a fost mult prea mult timp dependentă de partenerii externi pentru securitate. „A fost nevoie de o terapie de șoc”, a afirmat ea, subliniind că actualul context geopolitic impune o reevaluare a priorităților europene.
În discursul său, von der Leyen a citat un fost oficial american, punând accentul pe riscul pe care îl implică delegarea responsabilității de securitate altora. Răspunsul său la observațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sugerat că Europa nu poate supraviețui fără sprijinul SUA, a fost clar: există „multe alte posibilități” dincolo de statu-quo.
Declarațiile lui von der Leyen nu sunt doar o simplă retorică, ci marchează un moment crucial în discuțiile despre viitorul apărării europene. Într-un context internațional tot mai tensionat, accentuarea autonomiei de apărare a Uniunii Europene devine o necesitate urgentă. Abordarea sa provocatoare deschide un nou capitol în gândirea strategică europeană, dar și în gestionarea relațiilor internaționale.
