Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a ales să se alăture activ unui proces aflat pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, inițiat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene. Acest demers vizează contestarea deciziei Comisiei de a respinge o inițiativă cetățenească europeană destinată sprijinirii regiunilor naționale, inițiativă ce are legături directe cu promovarea agendei Ținutului Secuiesc din România.
CNS a reacționat favorabil la intervenția Ungariei, considerând-o un semnal politic esențial și o susținere juridică menită să îmbunătățească șansele de succes în instanța europeană. Potrivit unui comunicat emis de CNS, în noiembrie 2025 a fost sesizată CJUE pentru anularea deciziei Comisiei Europene din septembrie 2025, care refuza să propună o reglementare europeană pe baza inițiativei cetățenești.
CNS contestă motivarea insuficientă a deciziei Comisiei, argumentând că aceasta nu respectă obligațiile de justificare impuse de dreptul Uniunii Europene. Inițiativa cetățenească, intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale”, a adunat peste 1,2 milioane de semnături în două ani, atingând astfel pragul necesar pentru ca Comisia să fie obligată să analizeze demersul, deși nu și să propună automat o legislație nouă.
Comisia Europeană a explicat, în răspunsul său din 3 septembrie 2025, că nu va iniția o normă juridică nouă, argumentând că legislația actuală oferă deja suficiente garanții pentru incluziunea minorităților și respectarea diversității culturale. CNS contestă această poziție și solicită anularea deciziei de respingere, având în vedere că speră fie la reluarea procedurii, fie la o reevaluare a motivării.
Ce simbolizează „Ținutul Secuiesc”
Termenul „Ținutul Secuiesc” (Székelyföld) se referă la o zonă din Transilvania, inclusiv județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș, unde locuiește o comunitate semnificativă de secui. Această temă a generat tensiuni politice în România, diverse inițiative fiind interpretate diferit: unii le văd ca pe măsuri de protecție a identității culturale, alții ca pe încercări de a obține forme de autonomie în contradicție cu ordinea constituțională.
Implicațiile intervenției Guvernului Orbán
Intrarea Ungariei în proces este văzută de CNS ca un sprijin considerabil, având în vedere precedentul din trecut. Balázs Izsák, președintele CNS, a declarat că sprijinul guvernului maghiar este „încurajator” pentru comunitatea maghiară din Transilvania. CNS amintește că, în 2019, inițiativa cetățenească europeană privind regiunile naționale a fost înregistrată după un parcurs juridic de aproximativ șase ani, sprijinul Ungariei fiind crucial.
În acest context, CNS anticipă că susținerea Budapestei va avea un impact atât simbolic, cât și procedural în disputa cu Comisia Europeană. Politic, gestul este văzut ca o reafirmare a angajamentului Ungariei de a se implica în chestiuni ce afectează comunitățile maghiare din afara granițelor.
O istorie plină de semnificații pentru maghiarii din Transilvania
CNS a adus în discuție episoade istorice relevante pentru comunitatea maghiară din Transilvania, subliniind responsabilitatea Budapestei față de maghiarii din afara granițelor. Intervenția actuală este percepută ca o continuare a unei politici asumate de mult timp.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene va analiza legalitatea deciziei Comisiei de a respinge inițiativa, concentrându-se pe corectitudinea motivării și a procedurii. Chiar și în cazul în care CNS reușește să obțină anularea deciziei Comisiei, acest lucru nu va conduce automat la adoptarea unei noi legislații europene, ci mai degrabă la reluarea unor pași procedurali sau o revizuire a răspunsului Comisiei.
Intervenția Guvernului Orbán are un efect imediat asupra mesajului public: Budapesta își arată susținerea pentru acest demers, iar CNS câștigă un aliat instituțional într-un dosar delicat, cu repercusiuni inevitabile în relația București–Budapesta și în dezbaterea europeană despre minorități, identitate și politica de coeziune.
