Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj categoric Guvernului României: întârzierea sau eșecul în atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu vor fi tolerate. Consecințele? Politice și administrative, iar cei care nu performează vor plăti prețul. E timpul să înțeleagă toată lumea: cine nu își îndeplinește sarcinile va fi eliminat din fruntea instituțiilor.
Responsabilitatea în cazul neîndeplinirii angajamentelor față de Comisia Europeană nu va mai fi un subiect de discuție vag. Premierul a clarificat că miniștrii și secretarii de stat vor fi revocați dacă România va pierde fonduri din PNRR. Directorii și funcționarii publici implicați în gestionarea proiectelor vor fi privați de sporuri dacă statul nu își va atinge țintele stabilite. Asta înseamnă că fiecare minister trebuie să trateze PNRR ca pe o chestiune de maximă urgență, fără loc de tergiversări.
Bolojan a solicitat o monitorizare riguroasă a proiectelor, cu raportări clare despre blocaje. În timpul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, el a subliniat importanța accelerării procesului, inclusiv în ceea ce privește plățile pentru lucrările realizate. Toate angajamentele trebuie să fie finalizate până la 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie trimisă până la 30 septembrie 2026. Timpul este esențial, iar orice întârziere va avea repercusiuni directe.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a adus în discuție progresele înregistrate în absorția fondurilor, menționând o creștere de la 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an. Totuși, a subliniat că următoarele șase luni sunt cruciale pentru a dubla această sumă. A cerut ministerelor să transmită situații actualizate privind progresul fiecărui proiect și un calendar detaliat al pașilor următori. Fără aceste informații, nu există loc pentru complacere.
În ceea ce privește finanțarea, autoritățile au asigurat că bugetul național va fi solid. Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a anunțat o creștere cu 70% a sumelor alocate pentru PNRR în 2026. Cofinanțarea va ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, iar autoritățile locale vor beneficia de bugete istorice pentru a implementa investițiile asumate. Este un moment crucial pentru România, iar banii europeni trebuie să ajungă acolo unde sunt necesari.
România a depășit deja 50% din valoarea totală a PNRR, încasând peste 10,7 miliarde de euro. Această sumă include prefinanțarea și plățile aferente cererilor 1 și 2, precum și o parte din cererea 3. Conform noilor reglementări ale Consiliului UE, România are acum șase cereri de plată, cu ultimele două programate pentru anul viitor.
PNRR este esențial pentru modernizarea economiei românești, vizând reforme structurale și investiții strategice care să crească competitivitatea și capacitatea de reacție la crize. Mesajul premierului este clar: pierderea banilor europeni nu este o opțiune. Responsabilitatea va fi individuală, iar cei care gestionează aceste proiecte trebuie să acționeze în consecință. Timpul se scurge, iar presiunea crește.
