Guvernul spaniol, sub conducerea lui Pedro Sánchez, a decis să ia o direcție curajoasă, radical diferită de cea a majorității țărilor din Uniunea Europeană. Printr-un decret guvernamental, executivul de stânga a anunțat legalizarea a aproximativ 500.000 de migranți fără acte, o măsură de deregularizare masivă. Această hotărâre este justificată prin necesitățile economice ale țării și prin provocările demografice cu care se confruntă, inclusiv îmbătrânirea rapidă a populației active.
Măsura va fi implementată printr-o procedură de urgență, fără dezbateri parlamentare, ceea ce a generat tensiuni politice considerabile pe scena internă. Ministrul Migrației, Elma Saiz, a anunțat că migranții care au locuit în Spania timp de cel puțin cinci luni și au solicitat protecție internațională înainte de 31 decembrie 2025 vor putea depune cereri. Perioada de aplicare va fi cuprinsă între aprilie și sfârșitul lunii iunie, iar permisele de ședere și muncă vor avea o valabilitate inițială de un an, permițând accesul la muncă în orice sector din întreaga țară.
Beneficiarii acestei măsuri nu trebuie să aibă antecedente penale în Europa, deși nu există date complete privind istoricul lor din țările de origine. Elma Saiz a declarat clar: „Nu vom întoarce privirea. Recunoaștem oameni care sunt deja aici.” Aceasta este o abordare care nu vine fără controverse, având în vedere că alte state europene adoptă măsuri restrictive și intensifică controlul la frontiere.
Migrația, considerată de premierul Sánchez un element esențial pentru menținerea sistemului de pensii și a statului social, se confruntă cu o realitate mai complexă. Într-un climat de deficit tot mai mare de forță de muncă, guvernul spaniol susține că integrarea legală a migranților este o soluție pragmatica. De altfel, sosirile ilegale în Spania au cunoscut o scădere de peste 40% în 2025, în special pe ruta atlantică către Insulele Canare.
Critici și reacții politice
Hotărârea guvernului a stârnit un val de reacții vehemente din partea partidelor conservatoare și a formațiunii Vox, care au catalogat decretul drept o „amnistie” ce ar putea atrage noi fluxuri de migrație ilegală. Liderul Vox, Santiago Abascal, nu a ezitat să declare că decizia „dăunează tuturor spaniolilor”, acuzând executivul că ignoră posibilele consecințe asupra securității naționale.
Partidul Popular, în contextul acestor critici, a anunțat că va aduce subiectul în discuție la nivel european, invocând riscul unui „efect de atracție” care ar putea determina migranții legalizați să se deplaseze în alte state membre ale Uniunii. Reprezentanții acestui partid afirmă că măsura este contrară pactului european privind migrația.
Analizând implicațiile acestei decizii, Alan Mendoza, expert în migrație la Henry Jackson Society, a avertizat că Spania ar putea deveni un magnet pentru migrarea ilegală, ceea ce ar crea probleme pentru statele vecine. „Dacă Spania vrea să devină un depozit pentru astfel de persoane, alte țări ar aprecia acorduri de transfer”, a afirmat acesta, adăugând că „toți vom plăti prețul generozității spaniole”.
Regularizarea nu se oprește aici. Măsura va permite, de asemenea, reunificarea familială, în special pentru copiii minori. După perioada inițială de un an, beneficiarii vor putea continua procedurile de integrare conform legislației obișnuite pentru străini. Într-un context european tot mai închis, decizia Spaniei de a adopta o astfel de politică provoacă reacții puternice și repoziționează dezbaterea despre migrație la nivel continental. Aceasta nu este doar o măsură administrativă, ci un punct de cotitură în abordarea migrației în Europa.
